România nu are încă un buget pentru anul viitor, în contextul în care analiștii economici au previziuni sumbre legate de ceea ce se va întâmpla. Guvernul își propune să reducă deficitul, însă realizarea acestui obiectiv este aproape imposibilă. Scăderea consumului a încetinit creșterea economică, iar presiunile asupra bugetului, chiar dacă au fost ajustate anul acesta, rămân ridicate. Prin urmare, nu este exclus ca în prima parte a anului viitor să apară majorări de taxe sau chiar creșterea cotei de TVA.
România ar putea încheia anul 2025 cu un deficit bugetar situat între 8,4% și 8,6% din PIB, chiar și într-un scenariu considerat optimist. Anul trecut, țara a avu cel mai mare deficit din UE, de 9,3%. PIB-ul a crescut cu doar 1,6% în ritm anual, iar pe serie ajustată sezonier a stagnat. Iar estimarea optimistă pentru anul viitor este de numai 1,8%.
Politica pe care o va aduce executivul în 2026 reprezintă o incertudine esențială. În acest moment, nu avem un proiect de buget, dar este de așteptat să vedem noi măririi de taxe.
De asemenea, creșterea taxelor influentează inflația. De exemplu, de la 1 ianuarie ar urma să crească accizele pentru carburanți, lucru care se va vedea în privința prețurilor de la raft, deoarece în acest moment în România se face transportul produselor majoritar pe cale rutieră.
În ceea ce privește inflația, analiștii estimează că aceasta se va menține, cel mai probabil, în jurul valorii de 6%, cu o ușoară scădere spre sfârșitul anului viitor. Totuși, evoluția din primăvară, odată cu liberalizarea pieței gazelor, ar putea influența dinamica prețurilor.
„Europa dorește să facă decuplarea, să înceteze să mai importe gaz din din Rusia în 2027. La final sunt două etape, unu pentru conducte, unu pentru gaz lichefiat, va importa din alte surse, probabil ceva mai scump. O să zicem 2027 mai încolo. Acum discutăm în 2026, da, dar piețele vor lua în calcul, probabil din a doua jumătate a anului aceste riscuri. Deci există un risc, aș zice eu, asimetric, pe prețul energiei.
În ceea ce priveşte moneda europeană, leul va continua să piardă teren. Este posibil să vedem o creştere medie de trei procente până spre finalul anului viitor”, spune Claudiu Cazacu, analist economic, pentru Antena 3 CNN.
„Radu Puiu, analist economic: În tot acest context, euro a fost una dintre monedele care au avut de câştigat în acest an. Volatilitatea politică şi economică din SUA i-a făcut pe investitori să îşi transpună capitalul dinspre anumite active americane către alte regiuni.
O soluţie pentru ţara noastră, aşa cum s-a întâmplat cu Bulgaria, ar fi fost adoptarea monedei euro. Însă, potrivit estimărilor făcute de analişti, ţara noastră ar avea nevoie de încă opt ani ca asta să se întâmple”, spune Radu Puiu, analist financiar, pentru sursa citată.
Citește și: Topul celor mai sigure țări din lume. România a căzut în clasament, lângă Botswana