Colectarea corespunzătoare a deșeurilor a devenit o problemă de interes public, iar ca efect legislația s-a înăsprit. Autoritățile locale și Garda de Mediu pot aplica amenzi usturătoare pentru depozitarea incorectă a deșeurilor.
Regulile sunt stabilite prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, completată de OUG nr. 92/2021 și HG nr. 1061/2008. Aceste acte stabilesc obligația fiecărui cetățean și a fiecărei primării de a asigura colectarea separată a deșeurilor pentru cel puțin patru categorii: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă și biodegradabile, conform Capital.
Scopul acestor legi este de a-i sancționa pe cei care nu respectă regulile de depozitare și reciclare.
Deșeurile voluminoase sunt acele obiecte care nu pot fi introduse în tomberoanele obișnuite, precum mobilierul, saltele, covoarele, obiectele sanitare, ușile, ferestrele sau aparatele electrocasnice mari.
Acestea trebuie duse la centrele speciale de colectare amenajate de primărie sau de operatorii de salubritate. În orașele mari, există campanii periodice de colectare, uneori chiar lunare, alteori sezoniere, în care deșeurile voluminoase pot fi ridicate gratuit de la domiciliu, pe bază de programare, conform sursei citate.
Dacă nu sunt disponibile asemenea centre, primăriile sunt obligate prin lege să asigure măcar un punct de colectare funcțional pentru fiecare localitate.
Citește și: Persoanele care au dreptul la pensie de întreținere în 2025. Situațiile în care poate fi refuzată
Conform HG nr. 1061/2008 și Legii nr. 211/2011, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor voluminoase este sancționată astfel: persoanele fizice pot primi amenzi între 3.000 și 6.000 de lei, iar firmele între 20.000 și 40.000 de lei.
Dacă obiectele sunt aruncate în locuri neautorizate, cum ar fi terenuri virane, spații verzi sau maluri de apă, sancțiunea poate ajunge până la 6.000 de lei.
Autoritățile locale pot dispune și măsuri suplimentare, precum obligarea contravenientului să curețe zona și să suporte costurile de colectare.
Astfel, în baza OUG nr. 92/2021, România aplică principiul „plătești pentru cât arunci”. Dacă gunoiul menajer este amestecat cu deșeuri reciclabile, operatorul de salubritate poate recalcula tariful la nivelul maxim.
De asemenea, primăria sau Garda de Mediu pot aplica amenzi între 500 și 1.000 de lei pentru lipsa colectării separate.
În unele localități, pubelele sunt inscripționate cu coduri și culori distincte: albastru pentru hârtie, galben pentru plastic și metal, verde pentru sticlă, maro pentru biodegradabile. Nerespectarea acestor reguli afectează direct țintele de reciclare asumate de România la nivel european.
În majoritatea municipiilor există centre de colectare gratuite, unde pot fi aduse obiecte mari sau aparate uzate. Operatorii de salubritate organizează campanii de tip „Curățenie de toamnă” sau „Zilele deșeurilor voluminoase”, când cetățenii pot preda gratuit mobilier, covoare, saltele ori aparate defecte.
Privind electrocasnicele mari, acestea pot fi preluate și prin programe dedicate, cum este „Rabla pentru electrocasnice” sau prin partenerii autorizați ai sistemului ECOTIC și DEEE, care colectează echipamentele electrice uzate direct de la domiciliu, conform sursei citate.
În România, rata de reciclare este printre cele mai mici din Uniunea Europeană, sub 15%, conform datelor Eurostat.
Citește și: Românii sunt printre cei mai slab plătiți din Uniunea Europeană