Te caută recuperatorii? Nu vor putea să te mai hărţuiască de luna viitoare

Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a inclus în proiectul de Ordonanţă de Guvern privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, prin care este transpusă în legislaţia românească Directiva 17/2014, care trebuie să intre în vigoare în martie 2016, şi o serie de reguli care să limiteze abuzurile la care sunt supuşi datornicii la bănci vânduţi firmelor de recuperare, scrie capital.ro. Astfel, potrivit proiectului, recuperatorul de creanţe nu va mai avea voie să hărţuiască, oprime sau să abuzeze o persoană în vederea recuperării debitelor, nu va mai putea să perceapă dobânzi şi comisioane de la debitor şi nici să îl contacteze în intervalul 20.00 – 09.00. În plus, clientul nu poate fi căutat la locul de muncă şi nici prin intermediul altor persoane.

Citeşte şi Proiect ANPC. Recuperatorilor de credite le este INTERZIS să hărţuiască şi să ameninţe debitorul

În plus, Ordonanţa mai interzice „cesionarea contractului de credit şi a accesoriilor precum şi a creanţei către o entitate care nu are sediul social sau o sucursală în Romania, cu excepţia cazului în care consumatorul solicită în mod expres acest lucru”. De asemenea, firma de recuperare nu va mai avea voie să perceapă costuri aferente activităţii de recuperare sau sa deruleze activităţi de recuperare creanţe în perioada alocată contestaţiilor.

Tehnicile agresive şi ameninţările, interzise prin lege

Alte articole

Centrul FILIA îl acuză pe Mihai Bendeac de hărțuirea unei admiratoare: „Ne-au dezgustat și revoltat imaginile”. Cum a reacționat actorul

Scandalul care ar fi putut să-i zdruncine sănătatea lui Artan. Ce s-a întâmplat înainte ca artistul să se stingă din viață

Recuperatorilor le este interzis să utilizeze ameninţări sau alte tehnici agresive cu scopul de a vătăma fizic ori psihic consumatorul ori rude ale acestuia, ori de a-i afecta reputaţia sau proprietatea. În plus, firmele de recuperare nu vor mai avea voie să afişeze la uşa apartamentului/blocului notificări/somaţii/adrese în legătură cu recuperarea creanţelor.

Pe de altă parte, clientul trebuie să fie informat în legătură cu cesiunea creanţei, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, redactată într-un limbaj clar, vizibil şi uşor de citit, mai reiese din proiectul citat.

Consumatorul va avea dreptul să conteste existenţa debitului sau cuantumul acestuia, însă, dacă nu va depune contestaţie în termenul de 30 de zile calendaristice dat de lege, nu înseamnă că recunoaşte suma şi că nu mai are dreptul să se adreseze instanţei.

Mai mult, conform Ordonanţei, contractele de credit pot fi cesionate numai către creditori, iar după data intrării în vigoare a contractului de cesiune, contractul de credit nu mai produce efecte între creditorul cedent şi consumator. Reprezentanţi consumatorilor spun că reglementarea acestor firme este binevenită, având în vedere că în prezent acestea funcţionează fără niciun fel de lege care să le reglementeze activitatea. „Sunt nişte simple SRL-uri, de obicei organizate în jurul unor call-center-uri la care lucrează tineri studenţi fără o pregătire temeinică, a căror principală sarcină este să îi sune pe consumatori la orice oră, inclusiv în weekend, să sune vecinii, să sune la locul de muncă al consumatorului. Un astfel de comportament poate fi foarte uşor încadrat aproape de hărţuire”, susţine preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), Alin Iacob.

Citeşte şi Finlanda s-a confruntat şi ea cu cazuri de hărţuire sexuală în noaptea de Anul Nou, la Helsinki

Pe de altă parte, Asociaţia de Management al Creanţelor Comerciale (AMCC) consideră că reglementarea activităţii de colectare a creanţelor ar trebui realizată prin legislaţie separată, nu inclusă într-un act normativ care reglementează şi alte domenii de activitate, se arată într-un punct de vedere al Asociaţiei transmis Capital.

Considerăm necesară şi binevenită implementarea directivei UE în ceea ce priveşte contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile. Aceasta ar trebui însă să fie realizată fără a reglementa şi alte domenii de activitate în cadrul aceluiaşi proiect de act normativ.