Temperatura şi aciditatea apei din Marea Mediterană cresc într-un ritm fără precedent

Rezultat al activităţii de trei ani şi jumătate a 110 cercetători din 12 ţări, studiul a scos în evidenţă faptul că temperatura Mediteranei a crescut cu 0,67 de grade Celsius în ultimii 25 de ani. Dacă va continua procesul de creştere a cantităţii de gaze cu efect de seră, temperatura de la suprafaţa Mediteranei va urca până în 2050 cu până la 1,5 grade în est, în mările Egee şi Adriatică, şi va depăşi constant pragul de 29 de grade Celsius în sud, potrivit Agerpres.

Aciditatea apelor a sporit cu 60% de la începutul revoluţiei industriale şi cu 10% doar în ultimii nouă ani, din 1995 până în prezent, şi, dacă nu se iau măsuri adecvate, va fi cu 152% mai mare la sfârşitul secolului, au spus cercetătorii.

Un sfert din cantitatea de CO2 din atmosferă se absoarbe în apa mărilor şi creşte aciditatea acesteia. Din cauza încălzirii globale, cantitatea de CO2 este mai mare în aer şi are ca efect o apă tot mai acidă în mări şi oceane, a explicat coordonatorul proiectului, Patrizia Ziveri, de la Institutul de Ştiinţă şi Tehnologie a Mediului de la Universitatea Autonomă din Barcelona.

Aciditatea crescută dăunează zooplanctonului şi fitoplanctonului, dar şi unor specii emblematice precum coralul roşu, care protejează coastele marine împotriva eroziunii. Prin urmare, vor fi afectate pescuitul, acvacultura şi turismul, a avertizat specialistul.

Alte articole

Majorări salarial la Romgaz, în plină criză. Decizia „secretă” a Guvernului (SURSE)

Marian Vanghelie, olimpic la slalom printre condamnări. Fostul primar adaugă la colecție un nou dosar de corupție, pentru fapte comise în pandemie

Unele dintre efectele negative sunt deja vizible, susţine raportul, dând ca exemplu migrarea către nord a unor specii caracteristice părţii de sud-est a Mării Mediterane şi creşterea mortalităţii organismelor marine în timpul verii.

Potrivit calculelor specialiştilor, înmulţirea meduzelor numai în apropiere de ţărmul israelian al Mării Mediterane ar putea duce la o scădere de 3-10,5 % a numărului de turişti, ceea ce ar însemna o pierdere economică de aproximativ 6,2 milioane de euro.