”Ar fi de ajutor dacă Germania ar sprijini activ aderarea României la zona Schengen. Ne-ar bucura acest lucru”, a declarat şeful diplomaţiei române pentru ziarul german. Mai întâi ar fi eliminate controalele în aeroporturi, apoi, în a doua etapă, pentru transportul rutier şi feroviar. Ar fi mai bine decât nimic, a spus Teodor Meleşcanu.

Ministrul a argumentat că România este deja parte a Sistemului de Informaţii Schengen, folosit de autorităţile de securitate ale ţărilor vizate pentru urmărirea de persoane şi pentru cazuri de contrabandă. ”În plus, folosim cele mai moderne tehnologii pentru supravegherea graniţelor noastre, de la radar până la cea mai nouă aparatură pentru amprente, recunoaştere facială şi paşapoarte. Iar cine se află ilegal în România, cine nu se comportă corect sau face propagandă pentru islamişti radicali, este expulzat în interval de 24 de ore din ţara noastră”, a explicat Meleşcanu, potrivit Agerpres.

Alte Articole

NATO va trimite în Ucraina sisteme de apărare antiaeriană, ...

Bill Burns, directorul CIA: „Ucraina ar putea pierde războiul ...

În România, declară ministrul, „se trăieşte mai în siguranţă decât la Berlin, Paris sau Bruxelles”. El s-a arătat convins că România poate proteja suficient de bine graniţele Schengen.

”Noi putem contribui la securitatea Europei prin oferirea unei protecţii înalt tehnologizate a graniţelor şi putem face ca graniţa UE din sud-est să fie controlată complet”, a declarat Meleşcanu. În plus, circulaţia liberă ar îmbunătăţi semnificativ colaborarea dintre România şi celelalte ţări UE, ceea ce ar aduce mari beneficii economice pentru ambele părţi. ”Multe ţări UE îşi produc marfa în România sau exportă numeroase bunuri, precum flori. Timpul de aşteptare la graniţă este de două până la trei zile. Acest lucru ar dispărea. Asta ar reduce din costuri”, explică diplomatul român, potrivit Agerpres.

Parlamentul Uniunii Europene a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen. Decizia definitivă trebuie însă să fie luată unanim de guvernele UE, iar unele ţări, în special Olanda, au reţineri, temându-se de o criminalitate crescută, scrie Die Welt.