Termenul de înregistrare a unui nou-născut creşte de la 15 la 30 de zile

În nota de fundamentare Guvernul justifică necesitatea aprobării hotărârii de guvern prin faptul că „la 30 iunie a intrat în vigoare OUG 33/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind actele de stare civilă şi actele de identitate ale cetăţenilor români, iar pentru implementarea dispoziţiilor actului normativ de referinţă este necesară instituirea unui cadru normativ metodologic unitar, sens în care se impune modificarea şi completarea actelor normative referitoare la metodologia de aplicare unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, HG 1103/2014 pentru aprobarea metodologiei privind realizarea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în situaţie de risc de părăsire sau părăsiţi în unităţi sanitare”.

De asemenea, în document se arată că una din modificările de substanţă ale actualei legislaţii se referă la înregistrarea naşterii şi vizează debirocratizarea procedurii existente, în sensul simplificării şi reducerii costurilor prin eliminarea expertizei medico-legale.

O altă modificare importantă prevede înregistrarea naşterii în 30 de zile de la data naşterii copilului( faţă de 15 zile cât prevedea textul de lege actual), măsură care, în opinia iniţiatorului, „vine în sprijinul părintelui/părinţilor, dar şi al autorităţilor statului, care vor avea posibilitatea ca, prin parcurgerea unor proceduri administrative, să clarifice toate aspectele care interesează la înregistrarea evenimentului de stare civilă (în principal, cele legate de identitatea mamei)”. 

În cadrul termenului de 30 zile, ca element de noutate, se stabilesc reguli privind înregistrarea naşterii copilului chiar dacă, la internarea în unitatea sanitară, mama nu poate face dovada identităţii sale cu un act de identitate. Astfel, înăuntrul acestui termen persoana care declară naşterea copilului nu mai trebuie să obţină o aprobare suplimentară în acest sens sau să prezinte documente care să justifice declararea naşterii peste termenul stabilit de lege (în reglementarea anterioară, dacă naşterea copilului se realiza după 15 zile de la naştere, era necesar să se prezinte o cerere scrisă, motivată, însoţită de documente care să justifice depăşirea termenului legal, iar înregistrarea naşterii se făcea numai cu aprobarea primarului).

De asemenea, au fost identificate două situaţii care, prin prezentul demers, sunt detaliate:

– mama nu deţine un act de identitate, din diferite motive (nu s-a eliberat, l-a pierdut sau a fost distrus), dar figurează în evidenţele de stare civilă; în acest caz, la solicitarea unităţii sanitare, poliţistul desemnat va face verificări specifice pentru identificarea mamei, iar documentul întocmit de acesta (rezultatul verificărilor) va sta la baza stabilirii identităţii mamei care a născut.

– mama nu a fost înregistrată în evidenţele de stare civilă şi, implicit, nu a deţinut niciodată un certificat de naştere; în situaţia prezentată, a fost introdusă obligaţia întocmirii unui proces-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare (această modalitate de lucru este consacrată de legislaţia în domeniu, fiind utilizată în cazul procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului, prevăzut de HG 1103/2014 şi de HG 64/2011).

În plan administrativ, actul normativ se arată că serviciile de stare civilă vor efectua menţiuni în registrele de stare civilă cu privire la atribuirea unui nume de familie declarat de mamă (consemnat în procesul verbal şi stabilit prin dispoziţie a primarului), urmând ca, după clarificarea stării civile a mamei să se procedeze la efectuarea unor noi menţiuni (privind înregistrarea acesteia) pe documentele care-l privesc pe copil.

Un alt aspect de noutate este acela că înregistrarea naşterii se va putea realiza, ca situaţie de excepţie, şi după termenul de 30 de zile, însă doar prin parcurgerea unor proceduri administrative. Pe lângă faptul că se elimină limitarea de un an în care era posibilă stabilirea stării civile pe cale administrativă, prezentul proiect reglementează cadrul normativ metodologic prin care este înlocuită procedura judiciară de înregistrare tardivă a naşterii, cu cea administrativă.

Astfel, prin transferul competenţei către primar cu privire la înregistrarea tardivă a naşterii (peste termenul de 30 de zile) se va reduce termenul de soluţionare a cererii de înregistrare a naşterii, se elimină taxelor percepute etc., toate acestea asigurând condiţiile pentru înregistrarea naşterii într-un termen cât mai scurt (de la cca 2 ani la maxim 90 de zile de la data depunerii cererii)”, se mai arată în nota de fundamentare.