O echipă de cercetători condusă de Hartmut Aumann de la Laboratorul NASA de propulsie cu reacţie (Jet Propulsion Laboratory – JPL) din Pasadena, California, a analizat date prelevate timp de cincisprezece ani cu ajutorul instrumentului Atmospheric Infrared Sounder (AIRS) al NASA din zona oceanelor tropicale pentru a determina relaţia între temperatura medie de la suprafaţa apei şi formarea furtunilor severe.

Oamenii de ştiinţă au concluzionat că furtunile extreme, care produceau cel puţin trei milimetri de precipitaţii pe oră pe o suprafaţă de 25 de kilometri, se formau când temperatura de la suprafaţa apei depăşea circa 28 de grade Celsius, conform unui comunicat emis marţi de JPL.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Descoperirea misterioasă de sub Antarctica. Curg teoriile conspiraţiei ...

De asemenea, echipa de specialişti a observat o creştere cu 21% a numărului furtunilor la fiecare grad Celsius înregistrat în plus la suprafaţa oceanelor. În opinia lui Aumann, furtunile severe se vor intensifica în contextul încălzirii mediului.

Furtunile au loc, în general, în cel mai călduros sezon al anului. ”Datele noastre furnizează prima estimare cantitativă a nivelului de creştere a acestora, cel puţin în cazul oceanelor tropicale”, a spus Aumann.

Potrivit modelelor climatice acceptate în prezent, în condiţiile unei creşteri constante a concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă, care este de 1% pe an, temperatura de la suprafaţa oceanelor tropicale ar putea creşte cu până la 2,7 grade Celsius până la sfârşitul secolului, a notat echipa de cercetători. În acest caz, frecvenţa furtunilor extreme ar putea creşte cu până la 60% până la acel moment, conform studiului.

”Rezultatele noastre cuantifică şi conferă o semnificaţie mai vizibilă asupra consecinţelor încălzirii estimate a oceanelor”, a precizat Aumann. ”Mai multe furtuni înseamnă mai multe inundaţii, mai multe clădiri avariate, mai multe daune aduse culturilor şi aşa mai departe, în lipsa implementării unor măsuri de atenuare”, a concluzionat cercetătorul.