The Economist: Călin Georgescu va fi, probabil, exclus din cursa prezidențială, dar motivele pentru care românii l-au votat nu pot fi interzise

În deschiderea analizei, The Economist scrie că alegerile prezidențiale din România, dacă nu ar fi fost anulate de Curtea Constituțională chiar înainte de turul 2, puteau fi câștigate de Călin Georgescu, despre care se notează următoarele: ”Crede că nanoboții sunt introduși în secret în cutiile de Pepsi. Covid nu există, iar aterizările pe Lună sunt doar o poveste. Crede că o luptă politică globală se duce între Satana și Arhanghelul Mihail. Îl admiră pe Vladimir Putin și ar tăia ajutorul pentru Ucraina”.

Jurnaliștii britanici sunt de părere că decizia de anulare a scrutinului a împărțit România în două: cei care consideră că instanța le-a salvat democrația și cei care cred că democrația a fost subminată.

The Economist punctează și traseul lui Georgescu până la candidatură. Este citată, în acest context, Oana Popescu, director al Centrului GlobalFocus (un think-tank din București), care l-a cunoscut în zilele sale moderate și care spune că mai târziu despre Georgescu că ”a luat-o razna, transformându-se în acest conspiraționist fascist”.

Citește și Senatoarea videochatistă are datorii de zeci de mii de lei la ANAF. Fiscul a emis decizie de impunere pe numele Marianei ALdea

Alte articole

„Turul II înapoi!” Parlamentarii AUR şi POT cer constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind anularea alegerilor prezidenţiale din 2024

Călin Georgescu atacă dur Guvernul Bolojan: „Într-o țară care trăiește pe aur, a continua să te împrumuți sau să spui că nu ai bani, ar trebui ca prosperitatea și fericirea să fie generalizate. Refuz să cred că PSD se face părtaș la această distrugere”. Liderul suveraniștilor rămâne sub măsura controlului judiciar VIDEO

Analiza The Economist încearcă apoi să găsească o explicație pentru ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu venit ”de nicăieri”.

”Există puține îndoieli că TikTok a fost manipulat pentru a-l stimula pe Călin Georgescu, dar au existat și alți factori. Remus Ștefureac, șeful INSCOP, o firmă de sondaje, spune că aproximativ o treime din voturile de la alegerile prezidențiale și parlamentare din 1 decembrie au mers către candidații dreptei radicale.

La 5 octombrie, Curtea Constituțională i-a interzis Dianei Șoșoacă, o candidată anti-semită, pro-Putin, să candideze, argumentând că opiniile sale sunt anti-constituționale. Mulți dintre susținătorii ei l-au sprijinit atunci pe Georgescu. În alegerile parlamentare, partidul lui Șoșoacă a obținut peste 7 la sută din voturi.

Sondajele de opinie arată că sprijinul pentru Rusia este mai mic de 10 la sută, spune Ștefureac; majoritatea românilor care votează pentru dreapta radicală o fac din motive economice și sociale. Mulți dintre ei sunt alegători din mediul rural care nu au profitat de recentul avans economic al României sau de apartenența sa la UE. Alții fac parte din diaspora de 5 milioane de persoane a țării și consideră că au fost forțați să plece de acasă din cauza eșecului politicienilor corupți de a distribui corect prosperitatea”, scriu jurnaliștii britanici, citați de g4media.

În acest context, concluzia este destul de limpede: la primul tur al prezidențialelor, voturile pentru Georgescu au fost mai degrabă expresie a nemulțumirii.

The Economist subliniază, pe de altă parte, că ”anularea alegerilor prezidențiale este un pas extraordinar” pe fondul faptului că ”Rusia încearcă cu siguranță să influențeze alegerile din statele învecinate”.

Concluzia analizei? ”Atunci când alegerile prezidențiale vor fi reluate, el (Călin Georgescu – n.r.) va fi, probabil, exclus. Dar motivele pentru care românii au votat pentru el nu pot fi interzise”.

Citește și Autoritatea Electorală Permanentă a trimis Parchetului „probe relevante” care arată că s-ar fi cheltuit sume importante în campania lui Călin Georgescu