Tiruri de rachete între Fâşia Gaza şi Israel

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reacționat reafirmând că Israelul consideră Hamas la putere în Gaza „ca responsabilă pentru toate tirurile” din această regiune, în timp ce a denunțat „ipocrizia” lumii.

Acesta este al treilea atac cu rachetă în două săptămâni împotriva Israelului. El a fost revendicat într-un comunicat de „Partizanii statului islamic la Ierusalim”, un grup recent apărut în enclava palestiniană.

„Partizanii statului islamic la Ierusalim” este considerat un mic grup ce aparține mișcării salafiste din Gaza și încearcă să obțină învestire din partea grupării jihadiste Statul Islamic în timp ce se servește de eticheta acestuia. Dar nu ar exista pentru moment legături organice între cele două organizații.

Acest grup a justificat din nou tirul său de rachetă explicând că este un „cadou pentru frații noștri închiși în închisorile israeliene și ale Hamas”.

Alte articole

Nicușor Dan a prezentat planul României pentru reconstrucția Fâșiei Gaza în fața lui Donald Trump: „Putem extrage 1.000 de copii și să-i tratăm în spitalele românești” / „Putem ajuta la reconstrucția școlilor și instituțiilor” / „Avem o bună expertiză în sistemele de răspuns la situații de urgență”

Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Ce vrea să obțină pentru România șeful Camerei Deputaților

Hamas a procedat în ultimele săptămâni la zeci de arestări în cercurile salafiste.

„Partizanii statului islamic la Ierusalim” au revendicat anterior responsabilitatea pentru tirurile de mortieră contra unei baze a aripii militare Hamas la 8 mai, un tir de rachetă în apropierea orașului israelian Ashdod pe 26 mai și un atentat cu bombă duminică contra mașinii unui înalt responsabil în cadrul forțelor de securitate Hamas.

Ca represalii la tirul de rachetă, aviația israeliană a atacat în noaptea de sâmbătă spre duminică o „infrastructură teroristă” în nordul Fâșiei Gaza, a anunțat o purtătoare de cuvânt a armatei.

Potrivit unor responsabili din serviciile de securitate Hamas, raidul a vizat o bază a „Brigăzilor Ezzedin al-Qassam”, aripa armată a Hamas, fără să facă victime.

Autoritățile israeliene, care au decis duminică dimineață să închidă punctele de trecere între Israel și Gaza, le vor redeschide luni dimineață, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a armatei.

Netanyahu, la rândul său, a deplâns în timpul reuniunii săptămânale a cabinetului faptul că „nu a auzit nicio voce a comunității internaționale care să condamne aceste tiruri, chiar și ONU a închis gura”.

„Va fi interesant să vedem dacă această tăcere va continua când vom acționa cu toată puterea noastră pentru a pune în aplicare dreptul nostru de a ne apăra. Un lucru este clar: ipocrizia, care se răspândește în lume, nu ne va împiedica să apărăm populația israeliană”, a avertizat Netanyahu.

Potrivit unui sondaj publicat duminică, 81% dintre israelieni cred că o nouă confruntare cu Hamas în Fâșia Gaza va avea loc.

Acest sondaj a fost efectuat de institutul Midgam pe un eșantion reprezentativ de 500 de persoane pentru întreaga populație israeliană cu o marjă de eroare de 3,4%.

Pe de altă parte, un ministru israelian a chemat lumea duminică să recunoască anexarea de către Israel a platoului Golan cucerit de la Siria în 1967, pentru a crește acolo colonizarea evreiască, relatează AFP.

„Fac apel la comunitatea internațională… să recunoască suveranitatea Golan”, a declarat ministrul educației Naftali Bennett, de la partidul naționalist și religios Căminul Evreiesc.

El s-a exprimat într-un discurs la o conferință de securitate la Tel Aviv, în legătură cu campania mondială non-guvernamentală de boicot (BDS) destinată să facă presiune asupra Israelului pentru a pune capăt ocupației în teritoriile palestiniene.

„Destul cu ipocrizia, cu dublul standard”, a spus el. „Uniunea Europeană nu are aceeași abordare față de Ciprul de Nord sau Sahara Occidentală ca cea față de Golan”.

Israelul ocupă din 1967 circa 1.200 km2 din platoul Golan, pe care l-a anexat în 1981, o decizie ce nu a fost niciodată recunoscută de comunitatea internațională. Aproximativ 510 km2 rămân sub control sirian, amintește France Presse.