Titi Aur, declarații despre legislația rutieră: „Orice model ar fi mai bun decât cel românesc”

Titi Aur, fost mare campion român de raliu, a vorbit deschis despre una dintre cele mai mari probleme din România: numărul de accidente și legislația rutieră.

București ocupă locul 8 în lume din punct de vedere al dificultății de deplasare. Media de timp necesară unui șofer pentru a parcurge o distanță de zece kilometri în capitală este de aproximativ 28 de minute. România nu e mai prejos nici la capitolul accidente rutiere, potrivit datelor Eurostat.

Titi Aur, despre legislația rutieră din România

Titi Aur, cel mai cunoscut pilot român de raliuri și instructor de conducere defensivă, a vorbit, într-un interviu pentru Avocat.net, despre problemele cu care România se confruntă în sectorul legislației rutiere. El a spus că „pentru a găsi soluția, ar fi bine să găsim cauza. Pentru asta, ar trebui să aruncăm o privire retrospectivă asupra evenimentelor care ne-au adus în punctul actual, în care problema pare deja de nerezolvat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De exemplu, alinierea la modelul european, după 1990, cu trecerea siguranței rutiere de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), la Ministerul Transporturilor (MT), a dus la o scădere a coerenței și calității legislației rutiere, dar și la o mai slabă pregătire a conducătorilor auto.

Alte articole

Ce presupun noile condiții pentru permisul auto. Explicațiile oferite de Titi Aur

Șoferul TIR-ului care a provocat un accident în lanț în Constanța susține că nu își amintește nimic din ce s-a întâmplat. Titi Aur, expert în conducere defensivă: „Suntem singura ţară din Europa care nu are o entitate capabilă să coordoneze siguranţa rutieră”

Voi argumenta această afirmație. Înainte de 1990, MAI autoriza școlile de șoferi, autoriza instructorii, autoriza atelierele de reparații și verificări tehnice, controla  întreprinderile de transport rutier.

Prin trecerea la MT și înființarea Direcției de Transport Rutier (DTR) care prin Autoritatea Rutieră Română (ARR) administrează școlile de șoferi, atestatele profesionale (și ar trebui să administreze și conducerea defensivă), prin Registrul Auto Român (RAR) gestionează starea tehnica a vehiculelor, iar prin ISCTR controlează transportul rutier, ar fi trebuit să regleze toate aceste aspecte. În paralel, a fost înființat Consiliul Interministerial pentru Siguranța Rutieră (CISR), care ar trebui să dea direcțiile generale pentru: legi, reguli, ordine de ministru etc., pentru a asigura o bună funcționare a siguranței rutiere.

Pentru cei ce nu știu, în acest consiliu (CISR) se întâlnesc reprezentanți ai ministerelor: transporturi, interne, educație, sănătate, administrație locală etc. Aici ar trebui să se decidă lucruri importante pentru siguranța rutieră. Practic, însă, nu se întâmplă nimic. CISR-ul este convocat foarte rar și, oricum, nu se aplică nimic din ce se discută. În realitate, avem de-a face cu o orchestră fără dirijor, iar rezultatul este evident: nu cântă bine, dimpotrivă. Cam așa văd eu “politica pentru siguranță rutieră” pe care o avem acum în România.

În același timp, ARR a scăpat de sub control pregătirea șoferilor. Că ne place ori nu, școala de șoferi de astăzi este sub nivelul celei din anii ‘80. Voi argumenta și această afirmație: în anii ‘80, pentru a obține permis de conducere auto, trebuia să treci prin examen psihologic, care includea și testarea capacității de coordonare și a reflexelor, cu simulatoare cu beculețe, butoane, strunguleț, mă rog, cu tehnologia existentă la acea vreme. Astăzi, nu se mai face.

Apoi, în scoală se făcea și poligon și se dădea examen în poligon. Astăzi, nu se mai face. Se făcea conducere de noapte și se dădea examen la conducerea de noapte. Astăzi, nu se mai face.

Citește și: Titi AUR, la podcastul România TV: „Telefonul mobil este mai rău ca alcoolul şi drogul în trafic. Susţin percheziţie informatică în caz de accident”

În plus, partea teoretică a școlarizării nu era o simplă formalitate. Învățai cum să circuli în siguranță, atât pentru tine, cât și pentru ceilalți. Acum se fac multe chestionare online, iar prezenta la orele de teorie este de maximum 50% din cursanți. Cursanții ajung să recunoască întrebarea și să îi asocieze răspunsul corect, fără să îl știe, de fapt.”

Întrebat care sunt principalele diferențe între legislația autohtonă și cea din țările dezvoltate, Titi a declarat că „principala diferență este aceea că în alte țări există o politică coerentă în acest domeniu, iar legislația urmărește acea direcție. La noi apar legi în mod spontan, dar care, deși poate au fost propuse cu intenție bună, nu sunt gândite ca făcând parte dintr-un întreg legislativ, menit să conveargă spre un scop final bine definit. Scop pe care, vă reamintesc, nici nu îl avem. Altfel zis, tot așa facem și legile, după cum conducem: după ureche”, a adăugat el.

Citește și: Mit demolat de Titi Aur. Cât timp câștigă în realitate șoferii agresivi în trafic