Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au audiat, joi, trei martori în dosarul în care Ion Ficior este acuzat de infracţiuni contra umanităţii, urmând să decidă dacă vor stabili un nou termen sau dacă instanţa va rămâne în pronunţare, potrivit Mediafax.

Unul dintre martori, Mirel Stănescu, a declarat în sala de judecată că a suferit cele mai mari umilinţe în lagărul de la Periprava, Tulcea. 

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Doi polițiști șpăgari prinși de DNA, obligați de instanță ...

Un român l-a dat în judecată pe Dumnezeu, care sunt capetele ...

„Ion Ficior a patronat tot ce s-a întâmplat rău acolo. Toate răutăţile şi toate ororile care s-au întâmplat. Îmi amintesc şi acum cum umbla călare, cum toţi tremurau de frica lui. A fost o dizenterie printre noi, pentru că se bea apă direct din Dunăre. Am fost obligat să rup cu dinţii stuful care rămăsese netăiat pe rândul pe care lucram. Sunt multe de spus„, a spus Mirel Stănescu.

Acesta consideră că este „foarte târziu” ca Ion Ficior să mai plătească pentru ceea ce a făcut la Penitenciarul Periprava.

Întrebat de jurnalişti cum l-ar descrie pe Ion Ficior, Stănescu a răspuns: „o slugă zeloasă, un sistem criminal„.

CITEŞTE ŞI: Torţionarul Ioan Ficior, reacţie la condamnarea lui Alexandru Vişinescu: „Eu nu sunt Vişinescu!”

Ioan Ficior a fost trimis în judecată în 18 august 2014, de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Ioan Ficior este acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici.

Conform actului de sesizare a instanţei, în perioada 1 august 1958 – 1 noiembrie 1963, în calitate de locţiitor şi comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, Ioan Ficior a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi la Periprava, prin privarea de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, respectiv prin supunere la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora.

Potrivit anchetatorilor, din documentele studiate a reieşit faptul că în perioadă în care la conducerea Coloniei de la Periprava s-a aflat Ioan Ficior au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor.

Anchetatorii au mai stabilit că deţinuţii de la Periprava erau supuşi unui tratament inuman caracterizat printr-o izolare completă de familii şi de orice alte persoane, de lumea externă în general, condiţii de cazare mizerabile, frigul insuportabil din barăci, sancţiunile fizice pentru abateri minore, hrana deficitară, deţinuţii fiind în permanenţă înfometaţi şi însetaţi, având dureri pe care nu le puteau ameliora din cauza lipsei medicamentelor şi, nu în ultimul rând, condiţiile de muncă inumane la care erau supuşi aceştia.

CITEŞTE ŞI: Cel mai MARE SECRET al călăului de la Periprava. Alexandru Vişinescu a „torturat-o” până şi pe mama fiului său secret