Toţi angajaţii ar putea fi obligaţi prin lege să muncească 7 zile „de solidaritate” pe an

Angajaţii din Franţa au un nou motiv de proteste. Senatul francez urmează să dezbată și să voteze o propunere controversată privind introducerea unei „contribuții de solidaritate a muncii”, care ar presupune ca angajații din sectorul public și privat să efectueze șapte ore suplimentare de muncă neplătită pe an.

Această măsură ar avea ca scop finanțarea politicilor sociale pentru persoanele în vârstă și sprijinirea autonomiei acestora, scrie publicația franceză Le Monde.  

2025, un an cu multe zile libere și minivacanțe pentru angajații din România

Propunerea, avansată de Elisabeth Doineau, senator UDI și raportor general pentru bugetul securității sociale, vine în contextul examinării proiectului de lege privind finanțarea securității sociale (PLFSS), care începe luni, 18 noiembrie, la Palatul Luxemburg.

Inspirată de „ziua de solidaritate” introdusă în 2004 după canicula din 2003, măsura prevede ca angajaţii să lucreze șapte ore suplimentare fără plată, în fiecare an.

Potrivit propunerii, angajații vor decide împreună cu angajatorii sau prin negocieri sectoriale modul de distribuire a acestor ore suplimentare pe parcursul anului. Contribuțiile sociale generate de această activitate vor fi direcționate către Caisse nationale de solidarité pour l’autonomie, instituția responsabilă cu finanțarea sprijinului pentru persoanele în vârstă și cele cu handicap.

Citește și: Salariul pe care un casier îl primește la Mega Image. Suma diferă în funcție de locație, iar angajații primesc și bonusuri

Gérard Larcher, președintele Senatului, a declarat public susținerea sa pentru măsură, subliniind necesitatea unei abordări bazate pe solidaritate în fața „zidului îmbătrânirii”. Într-un interviu acordat publicației „Le Journal du Dimanche”, Larcher a afirmat: „Nu putem continua să ne plângem că nu răspundem provocării autonomiei și îmbătrânirii fără să luăm măsuri concrete. Această inițiativă este un pas necesar.”

Elisabeth Doineau estimează că această „contribuție” ar genera aproximativ 2,5 miliarde de euro anual. Aceste fonduri ar fi direcționate către salvarea căminelor de bătrâni – dintre care două treimi sunt în deficit – și sprijinirea serviciilor de ajutor la domiciliu. Senatorii susțin că efortul este justificat și că populația franceză va accepta măsura dacă înțelege scopul ei.

În timp ce Senatul, dominat de o majoritate de centru-dreapta, pare pregătit să adopte măsura, guvernul condus de premierul Michel Barnier exprimă rezerve. Barnier a declarat joi, 14 noiembrie, pentru Ouest France: „Am multe rezerve cu privire la această idee. Este complexă de implementat și nu sunt sigur că va genera rezultatele anticipate de susținători.”

Angajaţii au un aliat în premier

Potrivit surselor din cadrul guvernului citate de Le Monde, premierul nu este în favoarea introducerii acestei măsuri, iar scepticismul său reflectă preocupările legate de aplicabilitatea și eficiența sa.

Măsura are ca scop nu doar sprijinirea financiară a politicilor pentru persoanele în vârstă, ci și o reconfigurare a modului în care Franța abordează provocările demografice. Într-un context în care îmbătrânirea populației pune presiune tot mai mare pe sistemele sociale, propunerea încearcă să ofere o soluție sustenabilă pe termen lung.

Cu toate acestea, dezbaterea rămâne deschisă, iar Senatul și guvernul se află într-un moment crucial de negociere, în care măsura trebuie să câștige nu doar sprijinul legislativ, ci și acceptarea publicului, mai scriu jurnaliștii francezi.

Recent, un român care lucrează ca ospătar în Franța a împărtășit următorilor săi de pe TikTok fluturașul de salariu și a comparat venitul său cu cel pe care l-ar fi câștigat în România.