Toți marii producători de gaze și petrol din România cheamă la tribunal Comisia Europeană! Motivul – obligația de a stoca dioxid de carbon

Romgaz, OMV Petrom și Black Sea Oil and Gas, adică marii producători de gaze naturale și petrol din România, au dat în judecată Comisia Europeană, pe tema stocării obligatorii a dioxidului de carbon. Costurile acestei stocări sunt estimate la miliarde de euro.

Prima companie care a contestat decizia Comisiei Europene a fost Romgaz,  cel mai mare producător de gaze naturale din România, care și-a anunțat demersul în urmă cu circa două săptămâni.

Regulamentul NZIA, privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete (NZIA), vizează consolidarea capacităților de producție de tehnologii curate esențiale. Potrivit Comisiei Europene, prin stimularea producției interne a Uniunii Europene  (UE) de tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, NZIA va reduce riscul de a înlocui dependențele de combustibilii fosili cu dependențe tehnologice de actori externi.

Citește și PPC Energie, anunț despre facturile românilor. Compania vine cu avantaje exclusive pentru clienții săi, prin programul myRewards

Alte articole

Donald Trump va efectua controlul medical anual pe 26 mai. Tot mai multe întrebări despre starea de sănătate a președintelui după ce a fost văzut cu vânătăi pe mâini

Nicușor Dan nu îi va numi pe Ilie Bolojan sau Sorin Grindeanu în funcția de premier. Șeful statului a rămas cu două mari opțiuni pe masă (surse)

NZIA impune producătorilor de petrol și gaze din UE să asigure, până în 2030, o capacitate totală de stocare a dioxidului de carbon de 50 milioane tone pe an. României are o cotă de 10,25 milioane tone pe an.

Ce argumente au marii producători de gaze naturale și petrol

Cei de la OMV Petrom subliniază, printre altele, că României i-au fost alocate 20 de procente din ținta UE, deși țara noastră este responsabilă pentru doar 3 la sută din emisiile sectorului de manufactură.

“Captarea și stocarea carbonului (CCS) joacă un rol cheie în decarbonizare; cu toate acestea, ritmul și cotele impuse de legislația primară și secundară nZIA (net-zero Industrial Act – n.red.) sunt dificil de atins din perspectivă tehnică și economică în intervalul dat. Entităților obligate din Romania li s-a alocat 20% din ținta UE, deși țara este responsabilă pentru doar 3% din emisiile sectorului de manufactura.

În acest context, am contestat Regulamentul Delegat și Decizia Comisiei în ceea ce privește obligația legată de capacitatea de stocare a CO2. În timp ce lucrăm împreună cu părțile interesate pentru a face proiectele CCS (captare și stocare a carbonului – n.red.) viabile din punct de vedere comercial, dezvoltarea acestor proiecte necesită investiții mari, un cadru de reglementare adecvat și acceptare publică”, spun reprezentanții OMV Petrom, citați de economica.net.

Black Sea Oil and Gas (BSOG) și Romgaz au venit, la rândul lor, cu argumente contra regulamentului european contestat în instanță.

“Confirm că am asistat BSOG cu privire la acțiunea acestora împotriva Regulamentului Delegat și al NZIA (Net Zero Industry Act). Problemele legate de Regulamentul Delegat și NZIA sunt bine-cunoscute în industrie, până în prezent fiind depuse peste 15 acțiuni la nivelul UE. În cazul României, prin intermediul FPE, companiile au încercat să împiedice emiterea unor obligații atât de împovărătoare și imposibil de îndeplinit din punct de vedere tehnic și geologic. În opinia mea, acțiunile separate au un caracter de avertisment mai puternic, dar, în cele din urmă, Curtea ar putea reuni acțiunile legale ale entităților obligate dintr-o anumită jurisdicție, inclusiv în cazul celor românești”, explică Oana Jdelea, Membru al Consiliului Director al BSOG, potrivit Financial Intelligence.

”ROMGAZ a depus în data de 16 octombrie 2025, la Curtea Europeana de Justiție, o acțiune directa împotrivă Comisiei Europene. Este pentru prima oara când compania face un asemenea demers, acesta fiind generat de implicațiile grave pe care prevederile regulamentului NZIA, ale Regulamentului delegat nr. 1477/2025, și ale Deciziei (UE) 2025/1479 a Comisiei din 22 mai 2025 le au asupra companiei, și mai mult decât atât, o spun foarte direct, în final, suportabilitatii de către consumator a prețului bunurilor produse în întreprinderi/fabrici etc în care se impun masuri de captare, transport și injecție CO2. Inevitabil costul unor astfel de produse vor creste, în opinia mea, dincolo de limita suportabilitatii.

Și când mă refer la implicații grave, mă refer și la riscurile de natura economica, în contextul în care suntem obligați să facem investiții de câteva sute de milioane Euro fară că acestea să poată fi condiționate, în mod real, de asigurarea de garanții privind recuperarea investiției, dar și la riscuri de natura tehnica și de mediu. Este de evidențiat faptul că putinele proiecte de stocare CO2 implementate sau în faza de dezvoltare sunt în zăcăminte off-shore, eliminând riscul contaminării solului sau apelor în zone locuite în situația unor potențiale migrări. Exista state europene care din acest motiv au interzis prin lege stocarea CO2 în zăcăminte on-shore”, a declarat directorul general adjunct al Romgaz, Aristotel Jude.

Costurile de stocare a dioxidului de carbon vor fi uriașe pentru companiile românești. Estimările indică miliarde de dolari!

Conform regulamentului impus de Comisia European, țara noastră are a doua cea mai mare cotă de stocare de pe continent, fapt ce poate fi considerat o ”pedeapsă” dictată de la Bruxelles pentru trecutul nostru îndelungat în privința extragerii de hidrocarburi, mai bine de 150 de ani, mai scriu cei de la economica.net.

Citește și Vești proaste pentru șoferi. Prețurile carburanților continuă să crească. Câți bani vor lăsa la pompe de la 1 ianuarie

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată