TraceMap: Comisia Europeană lansează un instrument AI pentru identificarea rapidă a alimentelor contaminate

TraceMap este un instrument introdus recent de Comisia Europeană care ar putea revoluționa modul în care fraudele alimentare și incidentele de origine alimentară sunt detectate și gestionate în întreg bloc comunitar. Scopul aplicației este de a reduce timpii de răspuns și a îmbunătăți trasabilitatea. Astfel, TraceMap poate deveni un instrument esențial pentru autoritățile naționale care urmăresc să asigure transparența lanțului de aprovizionare, scrie Foodingredientsfirst, citat de Mediafax.

Tehnologia instrumentului, bazată pe inteligență artificială, accelerează detectarea potențialelor fraude alimentare și a focarelor de contaminare, permițând acțiuni rapide și coordonate în toate statele membre ale UE. Prin utilizarea automatizării, TraceMap crește eficiența protocoalelor de siguranță alimentară și ajută la identificarea rapidă a produselor nesigure sau neconforme, astfel încât acestea să poată fi retrase de pe piață.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Adina Alberts, declarații privind drumul ales de sora ei: „Pentru noi a fost un șoc, mama nu și-a revenit cu adevărat niciodată”

Alte articole

Inteligența artificială, predată în licee din 2027. Ce vor învăța elevii la cursul opțional

Mii de români l-au felicitat pe fiul AI al lui Călin Georgescu după ce „a câștigat Balonul de Aur”. Cât de ușor pot fi păcăliți suveraniștii: „Ce seamănă cu Domnul Președinte!” / „Așa tată, așa fiu!” / „Nemernicii de la TV nu arată niciodată așa ceva”

Siguranța alimentară și gestionarea crizelor

Scopul principal al TraceMap este consolidarea practicilor de siguranță alimentară și a mecanismelor de gestionare a crizelor. Autoritățile naționale au acum acces la un instrument mai eficient și mai fiabil pentru identificarea produselor și operatorilor cu risc ridicat, reducând astfel probabilitatea apariției focarelor de boli transmise prin alimente.

Prin îmbunătățirea detectării modelelor comerciale și de producție suspecte, TraceMap consolidează și măsurile antifraudă în întregul lanț de aprovizionare cu alimente.

În plus, instrumentul sprijină obiectivele agricole mai ample ale UE, permițând un control mai rapid și mai eficient asupra bunurilor importate și consolidând protecția consumatorilor. Astfel, autoritățile sunt mai bine pregătite să asigure respectarea standardelor și reglementărilor europene.

Inteligența artificială pentru o trasabilitate simplificată

În mod tradițional, urmărirea produselor alimentare și a operatorilor de-a lungul lanțului de aprovizionare a fost un proces complex și consumator de timp, care necesita verificări manuale extinse ale documentelor și comunicare directă între autorități.

TraceMap încearcă să rezolve aceste dificultăți prin automatizarea cartografierii trasabilității, oferind vizualizări detaliate ale lanțurilor de aprovizionare complexe. Prin funcții avansate de căutare bazate pe inteligență artificială, platforma permite autorităților să caute, să filtreze și să extragă rapid date relevante, economisind timp și resurse.

Instrumentul se integrează, de asemenea, cu bazele de date importante ale UE, precum TRACES (Sistemul de control al comerțului și experți), Rețeaua de alertă și cooperare și Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și hrana pentru animale. Astfel, autoritățile pot accesa rapid informații esențiale și pot lua decizii mai eficiente.

Citește și: Ministrul de Externe al Israelului, pe urmele lui Trump. Oficialul spune că ţara sa a câştigat războiul cu Iran, dar „vom continua până când misiunea va fi îndeplinită”

Cele mai „fraudate” alimente din UE

Frauda alimentară este o problemă majoră în Uniunea Europeană, cauzând pierderi economice de aproximativ 8-12 miliarde de euro anual și punând în pericol sănătatea consumatorilor. Produsele cele mai frecvent vizate sunt cele de înaltă valoare, ușor de falsificat sau care implică lanțuri lungi de aprovizionare.

Iată care sunt cele mai fraudate produse alimentare în UE, conform rapoartelor recente:

Uleiul de măsline (în special cel extravirgin): Este considerat „regele” produselor falsificate, fraudele atingând niveluri record în 2024-2025 din cauza scumpirilor. Metodele includ amestecul uleiului extravirgin cu uleiuri mai ieftine (soia, floarea-soarelui, alune) sau etichetarea falsă a originii (de exemplu, ulei din afara UE vândut ca fiind italian/spaniol).
Mierea și produsele apicole: Multe produse importate sunt diluate cu siropuri de zahăr ieftine (orez, grâu, sfeclă de zahăr). Un studiu UE a arătat că 46% din mierea verificată a fost suspectată de adulterare.
Peștele și fructele de mare: Frecvent se practică substituția speciilor (pește ieftin vândut drept scump), etichetarea greșită a provenienței (pește de crescătorie vândut ca sălbatic) sau adăugarea de apă/substanțe chimice pentru a crește greutatea.
Băuturile alcoolice (în special vinul): Falsificarea vinurilor cu Denumire de Origine Protejată (DOP) este o problemă majoră, alături de reetichetarea produselor expirate.
Produsele organice/bio: Există cazuri frecvente în care produsele cultivate convențional (cu pesticide) sunt amestecate sau vândute ca produse ecologice/bio pentru a obține un preț mai mare.
Carnea și produsele din carne: Substituția cărnii de vită cu specii mai ieftine sau chiar cu carne de cal, precum și utilizarea excesivă a aditivilor.
Condimentele: Șofranul, scorțișoara și piperul sunt des falsificate prin amestecarea cu materiale mai ieftine, amidon sau coloranți artificiali.
Cafeaua și ceaiul: Adăugarea de materii vegetale străine sau utilizarea cafelei de calitate inferioară etichetată ca premium.