Tradiții și superstiții de Ziua Crucii. Ce nu este bine să faci în această zi sfântă

Pe data de 14 septembrie, în fiecare an, credincioșii sărbătoresc Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci. Ziua marchează singura sărbătoare cu post aspru și rugăciune care are loc în fiecare an și este o ocazie de bucurie și reflecție spirituală profună, crucea reprezentând inima creștinismului, semnul dragostei și al salvării lumii din robia morții și a răului.

Ce nu ai voie să faci de Ziua Crucii. Tradiții și superstiții vechi

Înălțarea Sfintei Cruci marchează și două evenimente solemne: Aflarea Crucii și înălțarea ei în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului pe data de 14 septembrie 335 și aducerea Sfintei Cruci de la perși, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a așezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Pe data de 14 septembrie se ține post pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodarilor. Comparativ cu alte sărbători creștine din calendarul ortodox, Înălțarea Sfintei Cruci se cinstește cu post, pentru că aduce aminte de patimile și moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea s-a transformat într-un simbol al victoriei asupra morții și păcatului.  Duhovicii recomandă post negru pentru purificarea trupului și a sufletului, iar cei care nu reușesc, trebuie să se abțină de la carne, lactate și ouă, evitând consumul de usturoi, nuci, prune și pește, acestea având miez ce seamănă cu semnul crucii.

Înălțarea Sfintei Cruci este ziua care vestește finalul verii și începutul toamnei. Calendarul popular consemnează ziua și sub alte denumiri, precum Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui. Prima denumire este cunoscutăîn zonele sudice, viticole, iar a doua este legată de faptul că, din această zi, se crede că șerpii și alte reptile încep să se retragă în ascunzișurile subterane, hibernând până primăvara. La sate, se crede că șerpii se strâng la un loc, se încolăcesc și produc o mărgică numită piatră nestemată, ce folosește pentru vindecarea tuturor bolilor.

Alte articole

Sâmbăta Morților 2026: De ce se pune un bănuţ în alimentele date de pomană de Moşii de iarnă

Calendar ortodox 26 ianuarie 2026. Începem săptămâna cu o sărbătoare importantă. Rugăciunea care îți aduce bucurie în viață

Citește și: Calendar ortodox 13 septembrie 2024. Sărbătoare mare: Sfântul Ioan de la Prislop, ocrotitorul celor aflaţi în nevoi. Rugăciunea către acest sfânt se rostește ori de câte ori te afli la greu

Tot în această zi sfântă, preoții sfințesc busuoicul, menta, măghiranul și cimbrul, care sunt considerate plante magice. Ele sunt păstrate de români în case și puse la icoane pentru a alunga spiritele rele și bolile. Totodată, busuiocul sfințit în această zi se pune în vasele de apă ale păsărilor pentru a alunga bolile, în lăutoarea fetelor pentru a nu le cădea părul și la streșinile caselor pentru a alunga răul.

Citește și: Părintele Vasile Ioana, îndrumări spirituale și nutriționale. Ce spune despre un anumit aliment: „A distrus oamenii mai mult decât a făcut-o orice război”