TRADIŢII străvechi de sărbătoarea românească a iubirii. Cum erau cucerite tinerele de Dragobete

În ciuda faptului că majoritatea românilor sunt familiarizaţi cu ziua de Sfântul Valentin, acesta are un omolog în folclorul românesc care se sărbătoreşte pe data de 24 februarie, numit Dragobete.

24 feb. 2016, 09:42
TRADIŢII străvechi de sărbătoarea românească a iubirii. Cum erau cucerite tinerele de Dragobete

„Dragobetele nostru este mai bătrân decât Valentinul, dar amândoi de fapt aduc un omagiu dragostei, iubirii adevărate. Ceea ce nu se înţelege de Valentine’s Day sau s-a dus într-o extremă nedorită este faptul că s-a făcut din această sărbătoare una comercială şi oarecum nu mai sărbătoreşte, de fapt, dragostea cea adevărată pentru că Sfântul Valentin a ajuns să fie patronul iubirii, pentru că propovăduia căsătoria între doi tineri, căsătoria creştină”, a explicat Janeta Ciocan, muzeograf la Muzeul Judeţean de Entografie şi Artă Populară Maramureş, scrie voceatransilvaniei.ro.

Citeşte şi DRAGOBETE 2016. Cele mai spectaculoase idei de cerere în căsătorie VIDEO

„Dragobetele sărută fetele” se cântă în popor şi este adevărat pentru că, în această zi, tinerii din comunitate mergeau împreună la pădure pentru a căuta ghiocei.

„Era de fapt un prilej de socializare, un prilej cu care tinerii se puteau cunoaşte mai bine şi interacţiona şi un mod de a vedea dacă între cei doi tineri exista compatibilitate. Deşi există credinţa că în trecut părinţii erau cei care puneau la cale nunta între doi tineri să ştiţi că nu este chiar aşa. Erau conştienţi şi ei că cei doi se legau pe viaţă astfel că aveau un cuvânt de spus”, mai spune Janeta Ciocan.

Muzeograful susţine că în Ardeal, în zona Maramureşului, a Oaşului dar şi a Sălajului exista un obicei unic prin care se verifica dacă între viitorii miri exista compatibilitate.

„Părinţii tânărului veneau în peţit şi aduceau cu ei sticla de rachiu sau de palincă şi cât timp bătrânii beau cei doi tineri puteau să meargă în casa dinainte ca să poată povesti singuri. De multe ori, aceste întâlniri erau chiar fizice. În cazul în care în urma acestei uniuni rezulta un copil nu era nicio problemă, părinţii fetei fiind cei care îşi asumau creşterea lui, iar fata se putea căsători oricând fără niciun fel de problemă”, a mai spus muzeograful.

Astfel de obiceiuri s-au păstrat până în urmă cu aproximativ două decenii şi în localitatea maramureşeană Borşa.

Citeşte şi MESAJE DE DRAGOBETE: Urari de Dragobete 2016 cu care nu dai greş

„Când se merge în peţit, în timp ce se punea masa cu bucate, mama fetei şi fata făceau patul în casa bună pentru că acolo se retrăgeau tinerii. Dacă la intrarea în casă a peţitorilor paharul se punea pe masă cu gura în jos atunci părinţii sau fata nu erau de acord cu unuiunea şi acesta era modul lor de a refuza”, spune Sorin Ion Timiş, primarul oraşului Borşa.

Majoritatea cererilor în căsătorie se făceau în preajma Dragobetelui pentru că era de obicei în post şi imediat ce trecea această perioadă se puteau face nunţile. Totuşi, în anumite părţi de ţară aceste obiceiuri erau interzise. Muzeograful spune că în Sudul ţării miresele care erau socotite a fi impure în noaptea nunţii erau trimise acasă la părinţi pe grapa trasă de cai prin tot satul sau era pusă ca mireasă să stea pe o perie aspră peste care se aşeza o pernă care apoi îi era trasă pe cap.