TRAIAN BĂSESCU a scăpat de un dosar. DNA a clasat DOSARUL FLOTA

În urma unei solicitări adresate de România TV, Direcţia Naţională Anticorupţie informează că „prin ordonanţa procurorului din data de 21 ianuarie 2015, s-a dispus, faţă de Traian Băsescu, clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi delapidare, întrucât faptele nu există”.

„În acest dosar, datorită cauzei de impunitate prevăzută de Constituţia României, prin rezoluţia din 19.10.2006, s-a dispus suspendarea urmăririi penale.

Ca urmare a încetării cauzei de suspendare a urmăririi penale, împrejurare ce a intervenit la data de 21.12.2014, prin ordonanţa din 12.01.2015, s-a dispus reluarea urmăririi penale cu privire la faptele sus menţionate.

Prin ordonanţa procurorului din data de 21 ianuarie 2015, s-a dispus, faţă de Traian Băsescu, clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi delapidare, întrucât faptele nu există”, precizează DNA.

Alte articole

Traian Băsescu, ironic cu ambasadorul rus după anunţul Parchetului cu privire la Călin Georgescu: „Fugiţi la Parchetul General că aveţi un OZN”

Bolojan nu cedează în faţa sindicaliştilor: „Nu mai putem continua ca până acum”. Sfaturile lui Băsescu pentru actualul premier

CITEŞTE ŞI TRAIAN BĂSESCU a avut 68 de dosare penale în 10 ani de mandat. 8 sunt în curs de soluţionare

Conform DNA, în ceea ce priveşte „infracţiunea de abuz în serviciu, reţinută în sarcina lui TRAIAN BĂSESCU, se constată că această faptă nu există, deoarece prin exercitarea funcţiilor de decizie în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 1990-1992 şi 1996-2000, nu a produs şi nu a determinat producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul CNM Petromin S.A. Constanţa, aceasta pentru că navele care fac obiectul cauzei s-au vândut în baza aprobărilor legale date de Fondul Proprietății de Stat (FPS) – acţionarul majoritar al CNM Petromin S.A. în cadrul procesului de privatizare iniţiat de Guvernul României.”

Cele 16 nave aflate în contracte de management cu grupul KLAVENESS au rămas în proprietatea CNM Petromin S.A (cu drept de dispoziție asupra lor) până în 1999-2000, când acestea au fost vândute la licitație. Sumele realizate din vânzarea celor 16 nave au fost în cuantum de 63.134.735 USD. Decizia vânzării navelor nu a aparţinut Ministerului Transporturilor, ci a aparţinut FPS şi AGA a CNM Petromin S.A., întrucât FPS şi nu Ministerul Transporturilor erau acţionarul majoritar al CNM Petromin S.A. De altfel, CNM Petromin S.A., ca societate comercială pe acţiuni în domeniul transporturilor navale, la data de 31.12.1992, avea datorii de 14.770.000 USD, au constatat procurorii.

Cu privire la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, reţinută prin actul de învinuire ca fiind realizată de faptul că „…în perioada 1991-2000, a emis acte de decizie la nivel de conducere a ministerului în exercitarea atribuţiilor de serviciu, atât prin atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu privire la constituirea şi atribuţiile CIS, CNM Petromin S.A., ordinele de acordare şi retragere a dreptului de arborare a pavilionului românesc de către navele angajate în afacerea „Petroklav”, a notei în baza căreia a dispus radierea din Registrul Matricol a mineralierului „Băceşti” şi a documentelor de plată „P&I” a 500.000 USD din creditul luat prin ipotecarea navei „Băceşti” pentru care asigurarea trebuie să fie plătită de navlositorul Borom Anglia, cât şi prin omisiunea cu ştiinţă a inserării unor date sau împrejurări reale referitoare la proprietatea reală asupra navelor CNM Petromin S.A. cu prilejul ordinelor de retragere a pavilionului românesc arborat de aceste nave”, se constată că această faptă nu există, deoarece nu se poate susţine au fost atestate fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului ori a fost omisă, cu ştiinţă, inserarea unor date sau împrejurări.”, mai arată DNA.

În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, „constând în aceea că „în septembrie 1992, în calitate de ministru al transporturilor şi director (preşedinte) al B.O.D. Petroklav Inc. Bahamas, după încetarea activităţii acesteia a acceptat virarea sumei de 500.000 USD în contul deschis la Citibak Londra, de unde şi-a însuşit-o, prezentând ulterior un extras de cont în care figurează nereal virarea sumei la asiguratorul navei Băceşti”, a rezultat că BĂSESCU TRAIAN nu şi-a însuşit suma de 500.000 USD, aşa cum se reţine prin actul de învinuire, ci că suma a fost plătită Clubului de asigurări P&I UK Londra şi reprezintă contravaloarea asigurării navelor din exploatarea Petromin.
De altfel, cu referire la această presupusă faptă, respectiv delapidare, răspunderea penală s-a prescris la data de 30 septembrie 1999, ca urmare a intrării în vigoare la data de 01.02.2014 a Noului Cod Penal, conform căruia, maximul special al pedepsei pentru infracţiunea de delapidare a fost redus la 7 ani.”

Traian Băsescu a fost implicat, în cei 10 ani de mandat, în nu mai puţin de 68 de dosare penale. 

CITEŞTE ŞI TRAIAN BĂSESCU, între relansarea politică şi dosarele din justiţie. Ce îl aşteaptă pe fostul şef al statului