Trenul suspendat de călători din orășelul Wuppertal, Germania, este primul mijloc de transport feroviar electric din lume, iar în 1901, la momentul inaugurării a fost considerat o minune a lumii moderne.

Secolul XX a stat sub semnul progresului tehnologic, în special în ceea ce privește electricitatea. Unul dintre elementele care au avut o contribuție importantă în viața socio-economică a vremii a fost înlocuirea locomotivei cu aburi cu un sistem feroviar ce utiliza electricitatea.

Alte Articole

Ungaria a declarat stare de război!! Alertă şi la graniţa ...

Fostul campion de K1 Daniel Ghiţă a ajuns la capătul răbdării: ...

Cum va arăta Piaţa Sfatului din Braşov după reamenajare. ...

Trenul supendat din Wuppertal, circulă pe un traseu de 13 kilometri și constituie cel mai vechi mijloc de transport eletric din lume, care funcționează prin intermediul unui sistem unic.

Calea ferată electrică suspendată din orașul german funcționează de peste un secol, iar cei 13,3 kilometri de șine străbat un traseu cu 20 de stații, la înălțimi de 12 metri asupra râurilor Wupper, Oberbarmen și Sonnborner și de 8 metri deasupra văilor.

Desigur unul dintre cele mai fascinante aspecte ale primului tren ce funcționează cu electricitate este faptul că este supendat deasupra orașului, fapt care la vremea respectivă reprezenta o adevărată inovație tehnologică.

Motivul pentru care s-a recurs la suspendarea șinelor de tren a fost faptul că străzile din orașul Wuppertal erau foarte dezvoltate și proiectate pentru mașini și pietoni. De asemenea, zona deluroasă nu permitea construcția unui mijloc de transport subteran, așa că inginerii au gândit un sistem unic în lume prin care trenul avea să funcționeze pe șine suspendate deasupra oașului.

Primul tren feroviar electric din lume a fost proiectat de inginerul și inventatorul Eugen Langen, iar proiectul a fost inițial propus orașelor Berlin, Munchen și Breslau, care au refuzat acest plan îndrăzneț.

Sistemul de șine de cale ferată suspendată a fost construit în Barmen, Elberfeld și Vohwinkel între 1897 și 1903, iar primul traseu a fost inauguat în în 1901.

Construcția primului sistem feroviar electric a început în 1898, sub atenta supraveghere a maestrului constructor Wilhelm Feldmann. La 24 octombrie 1900, împăratul Wilhelm al II-lea a participat la primul test al trenului electric suspendat.

În 1901 calea ferată a fost inaugurată sub privire unui public numeros care asista la un moment istoric pentru evoluția tehnologică a secolului XX.

Transportul feroviar de la Wupperatl s-a deschis în secțiuni: linia Kluse – Zoo Stadion s-a deschis la 1 martie 1901, linia către capătul de vest de la Vohwinkel s-a deschis pe 24 mai, iar traseul către capătul de est de la Oberbarmen a fost inaugurat la 27 iunie 1903.

Trenul electric suspendat de la 1901, un vis de neegalat pentru România 100 de ani mai târziu

Cu toate că în România, Timișoara devenea în 1958, grație centralei electrice, primul oraș din Europa care folosea curentul alternativ pentru iluminatul străzilor, evoluția acestei inovații tehnologice, eletricitatea, nu a cunoscut o dezvoltare dinamică în țara noastră.

La începutul secolului XX când Germania inaugura primul tren supendat electric din lume, în România electricitatea se folosea în mare parte doar pentru iluminatul stradal, un proces demarat cu dificultate și dus la bun sfârșit datorită unei firmei anglo-austriece care a construit centrala electrică de la Timișoara.

România avea să inaugureze prima locomotivă electrică abia la 15 februarie 1969, aproape cu 70 de ani mai târziu după „minunea suspendată” de la Wuppertal.

Comparativ cu trenul electric din Germania cu o istorie de peste un secol, în România au trecut abia 50 de ani de când primul tren de călători condus de o locomotivă electrică pleca din stația București Nord. Tot atunci a fost dată spre utilizare calea ferată electrică pe direcția București – Brașov.

Daunele celui de-Al Doilea Război Mondial și singurul accident tragic din istoria ansamblului feroviar

Pentru primul sistem feroviar suspendat ce funcționează cu electricitate s-au folosit aproximativ 19.200 tone de oțel au fost folosite pentru construirea cadrului de susținere și a stațiilor. Proiectul a costat 16 milioane de mărci de aur, iar singurul moment, când calea ferată s-a închis,  a fost în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, din cauza unor daune grave, însă a fost redeschisă în 1946.

Trenul din Wuppertal transportă acum aproximativ 80.000 săptămânal. În 1997, au fost desfăușurate lucrări de modernizare a cadrului de susținere, iar mai multe stații au fost reabilitate și actualizate din punct de vedere tehnic. Stația Kluse, de la teatrul din Elberfeld, care a fusese distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial, a fost reconstruită în timpul fazei de modernizare.

Lucrările au fost planificate să fie finalizate în 2001, dar în 1999 a avut loc un grav accident soldat cu cinci morți și 47 de răniți, singurul incident din întreaga istorie a ansamblului feroviar.

Acest lucru a întârziat finalizarea lucrărilor. Până în 2004, costul proiectului de reabilitare a crescut de la 380 milioane EUR la 480 milioane EUR.

La 15 decembrie 2009, sistemul feroviar din Wuppertal și-a suspendat operațiunile din motive de siguranță, deoarece mai multe dintre structurile de sprijin mai vechi trebuiau schimbate, proces care a fost finalizat la 19 aprilie 2010.

În 2012, trenul electric din Wuppertal a fost închis perioade mai îndelungate pentru a permite modernizarea sistemului. Modernizarea a fost finalizată, iar linia a fost redeschisă complet la 19 august 2013.

Sistemul feroviar suspendat care funcționează cu electricitate este o realitate pentru Germania încă din 1901, însă pentru România reprezintă un vis al unei ere moderne care parcă nici nu a început, o situație în care țara noastră se zbate vicios, pe un traseu circular, împiedicându-se de aceleași stații în care ușile se deschid spre nicăieri.