Tronsonul Sibiu – Boița este finalizat în proporție de 90%. Autostrada tranzitează un ținut istoric deosebit

Ministrul Transporturilor a anunțat duminică, că lotul 1, Sibiu – Boița, cu o lungime de 13,17 kilometri, al autostrăzii Sibiu – Pitești, primul drum de mare viteză care va traversa munții Carpați este finalizat în proporție de 90%.  Șeful de șantier al firmei Porr, care efectuează lucrările estimează că șantierul va fi predat înainte de termen.

Citește și Primul sector din autostrada Sibiu-Piteşti are şanse mari să fie deschis cirulaţiei în 2022: „Arată promiţător la începutul primăverii” GALERIE FOTO

Primii kilometri ai autostrăzii Sibiu – Pitești tot mai aproape de finalizare! Progresul fizic al lucrărilor pe șantierul Secțiunii 1 (Sibiu – Boița) a ajuns la 90%”, a scris Sorin Grindeanu pe pagina sa de Facebook.

Autostrada Sibiu-Pitești v-a tranzita un ținut istoric foarte puțin cunoscut, dar care este de o frumusețe aparte. Este vorba despre Țara Loviștei, din nordul județului Vâlcea, care are niște peisaje ce îi vor lăsa pe trecători cu gura căscată.

Țara Loviștei, un loc de poveste apărat cu vitejie de români

Țara Loviștei este situată în partea de nord a județului Vâlcea, fiind cunoscută și ca Loviștea Originală sau Loviștea Populară. Ținutul aflat la est de Defileul Oltului este format din cinci comune: Câineni, Titești, Boișoara, Racovița și Perișani.

Legenda spune că pe aceste meleaguri românii ar fi dus lupte crâncene împotriva tătarilor și întâmplător sau nu, una dintre culmile emblematice din această zonă poartă numele „Tătarul”.

Se spune că, pe timpuri, pe un munte dăruit de voievodul Țării Românești Vladislav, se ținea un târg unde își dădeau întâlnire românii aflați de o parte și de alta a Carpaților. În acest loc, se află și un Cimitir al Eroilor, unde își dorm somnul de veci soldații români și străini care au căzut în timpul luptelor din Primul Război Mondial.

Țara Loviștei are rădăcini adânc înfipte în istorie, dovadă stau castrele romane descoperite în zonă care au fost menționate și în „diploma andreeană” a viceregelui Bela al Ungariei, de la 1233: „terram ….. Loystha vocatam ab aqua Lothur vocata, que fluit ad aquam Olth”.

Potrivit legendelor, pe cetățile dacice din zonă s-au construit cnezatele lui Seneslau, apoi a lui Tihomir, tatăl lui Basarab I Descălecătorul.

Citește și Câţi kilometri de autostradă ar putea avea România în 2023: „Dacă nu se vor întâmpla aceste lucruri, nu vor fi deschise. Următoarele trei luni şi jumătate sunt critice”