Trump condiţionează retragerea trupelor americane din Europa de negocierile pentru tarifele comerciale

În acest context, Trump a salutat decizia Uniunii Europene de a amâna aplicarea imediată a tarifelor de retorsiune ca răspuns la noile taxe impuse de Statele Unite, subliniind importanţa negocierilor comerciale în acest proces. Întrebat într-o conferinţă de presă dacă intenţionează să reducă efectivele armatei americane din Europa, Trump a răspuns cu un simplu „Aş putea face asta”, dar a adăugat că o astfel de decizie „depinde” de mai mulţi factori.

El a explicat că Statele Unite finanţează în mare parte apărarea Europei fără a primi beneficii proporţionale în schimb şi a subliniat că o situaţie similară există şi în cazul Coreei de Sud.

„Ar fi un subiect de discutat care nu are legătură cu comerţul. Dar cred că are sens să facă parte din aceste discuţii comerciale. Ar fi frumos să împachetăm totul într-o singură înţelegere pentru fiecare ţară”, a declarat Trump, referindu-se la negocierile tarifare aflate în derulare.

Trump a continuat să exprime satisfacţie faţă de amânarea aplicării tarifelor de reciprocitate, menţionând că această măsură s-a decis în urma unei discuţii cu consilierii economici ai Casei Albe. Preşedintele american a afirmat că miercuri dimineaţa a luat hotărârea de a îngheţa timp de 90 de zile tarifele pentru zeci de ţări, adăugând că ordinul a fost redactat „din inimă”, fără intervenţia juriştilor. În acelaşi timp, Trump s-a declarat mulţumit de faptul că Uniunea Europeană a fost de acord să nu impună imediat tarife de retorsiune, o măsură care ar fi putut escalada conflictul comercial dintre cele două părţi.

Alte articole

EXCLUSIV Traian Băsescu îl critică dur pe Donald Trump pentru retragerea trupelor americane din România: „Noi am știut că în Irak nu există bombe chimice, dar ne-am dus și i-am susținut până în ultima clipă” / „Președintele Trump este un partener foarte dificil”

Donald Trump s-ar pregăti să atace Venezuela. Cel mai mare portavion al SUA a fost trimis în Marea Caraibilor, alături de 4.000 de militari

Într-un context separat, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat miercuri că doar preşedintele Trump va avea autoritatea finală în ceea ce priveşte viitorul trupelor americane staţionate în Europa.

„Singura persoană care va lua o decizie cu privire la structura de forţe a trupelor americane în Europa va fi preşedintele Trump, comandantul suprem”, a spus Hegseth, adăugând că vor continua discuţii pe această temă, inclusiv în legătură cu conflictele dintre Ucraina şi Rusia.

Citeşte şi: Răspunsul Kremlinului după expulzarea diplomaților ruși din România. Moscova acuză o ”acțiune nemotivată”

„Şi vom continua să purtăm discuţii continue, inclusiv în contextul negocierilor dintre Ucraina şi Rusia, cu privire la care ar trebui să fie postura noastră de forţă pe continent, care să răspundă cel mai bine intereselor americane şi să asigure, de asemenea, împărţirea sarcinilor în Europa”, a explicat şeful Pentagonului.

Remarcile lui Hegseth au venit la scurt timp după declaraţiile generalului american cu cel mai înalt grad în Europa, Christopher Cavoli, care a spus că numărul trupelor americane din Europa a fost redus la aproximativ 80.000, de la 100.000 cât era înregistrat înainte de invazia rusă în Ucraina din 2022.

„Este sfatul meu să menţinem această poziţie a forţei aşa cum este acum”, a spus Cavoli, subliniind că Pentagonul îşi revizuieşte amprenta globală ca parte a unei cerinţe a administraţiei Trump.

În această context, Hegseth a spus că prezenţa americană în Europa nu trebuie considerată permanentă, indicând că schimbări pot apărea în viitor, în funcţie de evoluţia negocierilor şi a situaţiei de securitate.

Potenţialele schimbări ale prezenţei militare americane în Europa au ridicat îngrijorări legate de viitorul NATO, organizaţia care a garantat securitatea continentului european timp de peste 75 de ani. În acest context, surse din Pentagon au indicat că există discuţii interne privind reducerea cu până la 20.000 a efectivelor armatei americane din Europa, inclusiv pe flancul estic, în ţări precum Polonia şi România. Cu toate acestea, autorităţile din aceste două state membre ale NATO au declarat că nu au fost anunţate planuri concrete în acest sens.

Încrederea ţărilor europene în SUA ca protector al lor împotriva posibilelor ameninţări externe, în special din partea Rusiei, a fost puternic zdruncinată în ultima perioadă, în parte din cauza politicii externe mai puţin previzibile adoptate de Trump. De asemenea, tentativa preşedintelui american de a se apropia de Moscova şi presiunea exercitată asupra Kievului pentru a pune capăt războiului au fost percepute în Europa ca un semnal de îngrijorare privind angajamentul pe termen lung al Statelor Unite faţă de securitatea europeană.

Citeşte şi: Donald Trump s-a răzgândit. Anunță suspendarea suprataxelor vamale reciproce pentru 90 de zile – China face excepție