Trump se laudă cu influenţa şi simpatia de care beneficiază în rândul liderilor europeni: „Îmi spun preşedintele Europei, ceea ce este o onoare”

În același timp, Trump a menționat discuțiile purtate cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru organizarea unei eventuale întrevederi cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, deși șansele unui asemenea summit par limitate din cauza divergențelor dintre Moscova și Kiev.

”Ei vă respectă preşedintele aşa de mult încât mă numesc glumind preşedintele Europei. Ei îmi spun preşedintele Europei, ceea ce este o onoare”, a declarat luni presei locatarul Casei Albe.

Pentru a-şi susține afirmațiile, Trump a evocat mai întâi summitul organizat la Washington, unde i-a primit pe preşedinţii Ucrainei Vlodimir Zelenski, Franţei Emmanuel Macron, Finlandei Alexander Stubb, premierii britanic Keir Starmer şi italian Giorgia Meloni, cancelarul german Friedrich Merz, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi secretarul general al NATO, Mark Rutte. Potrivit lui Trump, discuțiile s-au concentrat pe războiul din Ucraina, însă el s-a remarcat prin decizia de a întrerupe reuniunea pentru a vorbi la telefon cu Vladimir Putin.

Citeşte şi: Zelenski s-a întâlnit cu emisarul special al lui Trump. ”Am discutat despre cum îi putem obliga pe ruși să se angajeze în negocieri reale și să pună capăt războiului”

Alte articole

Merele vândute în magazinele din Europa conțin „cocktailuri de pesticide”. Experții trag un semnal de alarmă

Rafturile supermarketurilor din Europa, pline de produse cu etichete înșelătoare. Ce spun specialiștii

Obiectivul acestei intervenții era, în viziunea sa, organizarea unei întâlniri directe între liderii Rusiei și Ucrainei. Totuși, șeful statului american a recunoscut că o astfel de perspectivă este complicată de pozițiile ireconciliabile dintre Moscova și Kiev. Este ca şi cum ai ”amesteca ulei şi oţet”, declara el iritat.

Al doilea exemplu de influență menționat de Donald Trump a fost summitul NATO din iunie, desfășurat la Haga. Acolo, statele membre ale Alianței au convenit să își majoreze investițiile în apărare și securitate până la un prag de 5% din PIB până în 2035.

Decizia a generat tensiuni în cadrul alianței, întrucât cifra depășește semnificativ obiectivele anterioare și este văzută ca o concesie la insistențele Washingtonului. Trump a amintit că încă din primul său mandat, între 2017 și 2021, a cerut aliaților NATO să aloce cel puțin 4% din PIB pentru apărare.

”Dacă nu plătesc, nu-i voi apăra”, ameninţa el în martie.

Citeşte şi: Război în Orientul Mijlociu. Israelul a bombardat un spital în Gaza, 4 jurnalişti (unul Reuters, altul AP, doi Al Jazeera) printre victime