Tudorel Toader: Codurile penale nu sunt în parametrii constituţionali. Aşteptăm avizul CSM pentru a prezenta proiectul în Guvern

UPDATE.  Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat joi, la Parlament, că Ministerul Justiţiei şi-a făcut datoria şi a trimis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) proiectul de lege privind modificarea codurilor penale, dar dacă CSM nu va da astăzi avizul, este exclus să prezinte proiectul în şedinţei de Guvern de după-amiază.

„Noi ne-am făcut datoria, le-am trimis proiectul şi aşteptăm avizul. Acum merg la minister, în funcţie de ceea ce voi constata, voi proceda”, a afirmat ministrul Justiţiei.

Întrebat dacă va prezenta în şedinţa de guvern de joi proiectul de lege privind modificarea codurilor penale şi dacă nu primeşte avizul CSM, Tudorel Toader a spus: ”Categoric nu”.

Şedinţa de Guvern va începe la ora 15.00.

Alte articole

Înalta Curte de Casație şi Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploieşti. Turul 2 nu se mai întoarce, românii merg la vot pe 4 mai. Sentinţa e DEFINITIVĂ

Curtea de Apel Ploieşti a motivat sentinţa „turul 2 înapoi”: 6 motive de nelegalitate a hotărârii CCR de anulare a alegerilor

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis întocmirea unui punct de vedere cu privire la proiectul de lege privind modificarea codurilor penale, care să fie discutat în şedinţa de joi a plenului Consiliului.

Potrivit reprezentanţilor CSM, Direcţia Legislaţie a Consiliului va întocmi un punct de vedere privind proiectul de lege de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, iar plenul CSM va decide joi dacă va da aviz favorabil.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a propus suplimentarea ordinii de zi a plenului CSM de miercuri cu proiectul de lege privind modificarea codurilor penale, motivând că joi doreşte să prezinte acest proiect în şedinţa Guvernului.

Proiectul Legii de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală a fost discutat, luni, la Ministerul Justiţiei cu specialiştii din justiţie şi cu reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din sistemul judiciar, în a doua dezbatere publică organizată înainte de trimiterea actului normativ în Parlament.
Proiectul va fi trimis Guvernului şi apoi Parlamentului luni, cel târziu marţi, în funcţie de eventualele modificări care ar putea fi făcute în urmă dezbaterii publice, declara, luni dimineaţă, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. „Vom vedea vedea propunerile, argumentele, vom vedea dacă modificăm ceva din proiectul aflat pe site. Azi, cel târziu mâine, îl trimitem la Guvern şi apoi la Parlament, în măsură în care se vor impune modificări”, a spus el.

În 20 aprilie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declara că va cere o audienţă la ministrul Justiţiei, deoarece Tudorel Toader întârzie „nepermis” cu legea de modificare a codurilor penale şi nu se poate să beneficieze de susţinere „la nesfârşit”.

Premierul Sorin Grindeanu spunea atunci că proiectul de lege prin care urmează să fie modificate Codul penal şi Codul de procedură penală va fi trimis Parlamentului doar după ce se va încheia perioada de dezbatere publică.

Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea codurilor penale după ce OUG 13/2017 – prin care se stabilea, printre altele, că abuzul în serviciu este infracţiune doar dacă prejudiciul produs de un funcţionar public depăşeşte 200.000 de lei şi că denunţul este valabil doar dacă este făcut în termen de şase luni de la comiterea faptei – a fost abrogată în 5 februarie, după cinci zile de la adoptare, tot prin ordonanţă de Urgenţă.

OUG 13, adoptată în seara zilei de 31 ianuarie, a fost contestată atât de societatea civilă, cât şi de magistraţi, a scos în stradă sute de mii de oameni şi a dus la demisia iniţiatorului proiectului de act normativ, Florin Iordache, din funcţia de ministru al Justiţiei.

Proiectul de lege care urmează să fie trimis în Parlament prevede, în cazul abuzului în serviciu, înlocuirea sintagmei „îndeplineşte în mod defectuos” din articolul 297 al Codului penal cu sintagma „îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului”, în conformitate cu o decizie a Curţii Constituţionale.

Astfel, articolul 297 ar urma să aibă următorul cuprins: „(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unei legi, a unei ordonanţe a Guvernului sau a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

Proiectul de lege modifică şi articolul 301 al Codului penal, înlocuindu-se sintagma „raporturi comerciale”, declarată neconstituţională, cu sintagma „raporturi specifice celor dintre profesionişti”.

Astfel, noua formă a articolului 301 ar fi următoarea: „(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, ori pentru o altă persoană cu care, în ultimii cinci ani, s-a aflat în raporturi de muncă ori in raporturi specifice celor dintre profesionişti, sau din partea căreia a beneficiat, în aceeaşi perioadă, ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

Alte modificări vizează articolul 308 din Codul penal, privind infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane.

Proiectul de lege mai prevede că pentru stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive.

De asemenea, actul normativ face referire şi la confiscarea extinsă, pentru transpunerea Directivei europene 2014/42/UE.

Citeşte şi: Tudorel Toader: Am rezerve faţă de adoptarea Codului penal prin angajarea răspunderii Guvernului

„Pornind de la tema dezbaterii «Cine face politica penală în România», dăm implicit răspuns la cea de-a doua întrebare: există în România cu adevărat o politică penală coerentă, structurată, o politică penală în raport cu realităţile socio-economice din România, în acord cu acel comportament antisocial care determină represiunea penală? Avem cu adevărat o politică penală care să fie coerentă şi care să respecte standardele constituţionale, avem cu adevărat o politică penală în acord cu standardele europene? Acestea cred că sunt întrebările la care trebuie să răspundem”, şi-a început discursul ministrul Justiţiei.

El a ţinut să precizeze că politica penală trebuie să aibă coerenţă, stabilitate şi să fie aplicată în parametrii constituţionali.

Citeşte şi: Tudorel Toader: Nu ştiu când ar putea fi desecretizată arhiva SIPA. Mă documentez privind istoricul constituirii

”O primă subliniere pe care aş putea să o fac e aceea că politica penală trebuie să fie structurată, fundamentată, să aibă coerenţă, stabilitate şi să fie aplicabilă în parametrii constituţională nu numai celor de azi şi celor de mâine, de răspoimâine pentru că, până la urmă, comportamentul cetăţeanului în respect faţă de legea penală se formează greu şi pe temren lung, fără schimbări luate în condiţiile lipsei de dezbatere parlamentară”, a completat ministrul Justiţiei, transmite News.ro.

Tudorel Toader a mai spus că „avem prea multe incriminări în legile speciale care, până la urmă, sunt de natură să afecteze ceea ce se numeşte calitatea legii, calitatea legii care e definită în jurisprudenţa Curţii Europene”.

”Calitatea legii care este definită în convenţia europeană se deduce din exigenţele Constituţiei, o lege în general, cu atât mai mult o lege penală care trebuie să fie previzibilă, predictibilă, să aibă claritate, astfel încât cetăţeanul să o înţeleagă”, a adăugat el.

Ministrul a susţinut că „politica penală trebuie adoptată, promovată şi aplicată în acord cu standardele constituţionale”.

„Putem spune că ea este adoptată? Teoretic, da. Practic, numeroasele deciziile de neconstituţionalitate ne contrazic şi am ferma convingere că, după aceste multe decizii de neconstituţionalitate, Codul penal, Codul de procedură penală nu este încă în parametrii constituţionali, pentru că sunt multe alte norme care nu au fost supuse controlului de constituţionalitate şi de aici nu prezumăm că ele sunt constituţionali, ci doar relativ prezumăm această stare de constituţionalitate a lor”, a subliniat ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader a mai spus că „Parlamentul face politică penală, iar Guvernul trebuie să-şi îndeplinească competenţele complementare pe care le are în elaborarea politicii penale”.

”Un rol decisiv îl are şi CCR. Nu face politică penală, CCR este definită ca fiind un legiuitor negativ, care nu adoptă norme şi statuează care dintre normele adoptate de către Parlamennt sunt în contradicţie cu legea fundamentală. CCR nu face politică penală, CCR asigură aplicarea, intrarea în vigoare normelor penale”, a completat el.

În încheiere, Tudorel Toader a spus că România are o politică penală ce are nevoie în continuare de reconsiderări şi stabilitate.

”Eu cred că avem o politică penală care se structurează, care s-a structurat destul de bine prin racordare la standardele europene şi constituţionale, o politică penală ce are nevoie în continuare de reconsiderări, de stabilitate pentru că comportamentul de respect faţă de norma penală, comportamentul loial faţă de valorile constituţionale se forrmează în timp şi nu se impune prin aplicarea pedepsei”, a conchis Tudorel Toader.