Tudorel Toader va prezenta Parlamentului un raport de la Ministerul Public. Ce spune despre DNA

Tudorel Toader a relatat că la venirea sa la Ministerul Justiţiei a constatat că de 10 ani nu s-a făcut un control de fond la DNA, nu s-a făcut un control de fond la Ministerul Public.

„Astfel, îmi îndeplinesc obligaţia din Legea 304 (privind organizarea judiciară – n.r.) , care spune că în februarie în fiecare an trebuie să primesc un raport de la Ministerul Public, să mă duc în plenul Parlamentului să-l prezint parlamentarilor şi românilor” a precizat Toader, adăugând că este vorba despre cele trei componente ale Ministerului Public – DNA, DIICOT şi structurile din teritoriu – fiind vorba despre activităţile desfăşurate de către cei 2650 de procurori din România.

El a invocat articolul 79 şi din Legea privind organizarea judiciară, care prevede: „Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Ministrul a evitat să răspundă întrebărilor referitoare la şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi la menţinerea ei în funcţie.

Alte articole

DNA îl cercetează pe şeful hotelului unde se caza Iohannis când mergea la schi, ajuns între timp director la Transelectrica. Procurorii investighează un proiect cu panouri fotovoltaice

Fostul şef al ANPC, Cristian Popescu Piedone, scapă de controlul judiciar în dosarul instrumentat de DNA. Ce acuzaţie i se aduce fostului primar

Întrebat însă despre DNA, el a spus că este o structură specializată a Ministerului Public. Cu privire la eficienţa instituţiei, Tudorel Toader a răspuns: „În parte da, în parte nu”.

Solicitat să precizeze care sunt părţile negative, Toader a aexplicat: „Unde vedeţi achitări, unde vedeţi că se începe urmărirea penală faţă de unul şi după aia un an, doi ani, 7 nu se face nimic, în partea în care vedeţi condamnări şi suntem obligaţi de la CEDO şi plătim de aici”.

„Părţile bune nu le justifică pe cele rele”, a conchis ministrul.