Tudose: Directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie trebuie transpusă mot-a-mot. Guvernul va trebui să intervină

Publicat: Joi, 21 Decembrie 2017 16:54 // Actualizat: Joi, 21 Decembrie 2017 16:54 // Sursa: romaniatv.net

Prim-ministrul Mihai Tudose a declarat joi la Parlament că Directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie va trebui transpusă ”mot-a-mot” în codurile penale din România, precizând că dacă Parlamentul nu va face acest lucru în timp util, Guvernul va trebui să intervină.

”Domnul ministru al justiţiei, Tudorel Toader a spus ceva. Bine, până la urmă a fost interpretat greşit. În discuţiile cu domnia sa mi-a spus ce-a vrut domnia sa să spună şi sunt de aceeaşi părere cu domnia sa. Dacă acele directive nu vor reuşi să fie transpuse în timp util în lege, Guvernul va trebui să intervină pentru a nu avea dificultăţi cu Comisia Europeană. Dar o transpunere exactă, mot-a-mot a Directivei”, a declarat Mihai Tudose, întrebat fiind de jurnalişti cum vede intenţiile parlamentarilor PSD şi ALDE de a amenda Codurile penale sub pretextul transpunerii directivei europene privind prezumţia de nevinovăţie.

Chestionat în continuare dacă este îngrijorat de protestele magistraţilor, prim-ministrul a răspuns: ”Mă îngrijorează orice protest atâta timp cât este fundamentat pe ceva. Legile respective nu sunt încă gata, manifestă o categorie socială o îngrijorare pe o anumită temă”.

Citeşte şi: Discuţii între ministrul Justiţiei, Dragnea şi Tăriceanu privind transpunerea Directivei privind prezumţia de nevinovăţie

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi, în faţa comisei speciale pentru legile Justiţiei că Directiva Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie trebuie transpusă, iar dacă Parlamentul nu o va face, Guvernul va fi îndreptăţit să emită o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codurilor penale, transmite News.ro.

“Indiscutabil, ea trebuie transpusă. Avem termenul aprilie 2018. Eu sunt convins că Parlamentul o va transpune (...) Faptul că dacă legea, dintr-un motiv sau altul, într-o formă sau alta, nu va trece de Parlament şi nu va fi promulgată, publicată în Monitor, astfel încât să producă efecte juridice, Guvernul este îndreptăţit să emită o ordonanţă de urgenţă pentru transpunerea directivei”, a declarat Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a mai spus că, dacă un proces s-a desfăşurat în lipsa făptuitorului, acesta trebuie informat, iar în acest sens trebuie transpusă garanţia constituţională prevăzută în directivă.

“În Cod (penal – n.r.) trebuie transpusă garanţia constituţională, trebuie transpusă prevederea din directivă, în sensul că nu este suficient de a ne bucura de prezumţie, trebuie ca făptuitorul să fie informat şi atunci avem termenul acela din directivă, dacă procesul s-a desfăşuat în lipsa lui, fără ştiinţa lui (a făptuitorului – n.r.), să fie informat”, a mai spus Toader.

Acesta a mai afirmat că este necesar ca din Codul de procedură penală să fie eliminată componenta subiectivă, iar sintagmele “dubii rezonabile” şi “suspiciuni rezonabile” conţin această componentă.

“Aici, probabil, voi intra parţial în dezacord cu unii dintre dumneavostră. Nu este suficient să ai la nivel de directivă o astfel de obligaţie, nu este suficient să ai la nivel de Constituţie un astfel de principiu, este necesar ca legislaţia infraconstituţională, din care face parte şi Codul de procedură penală, să ofere suficiente garanţii pentru consacrarea prezumţiei de nevinovaţie (...) În opinia mea, pentru transpunerea directivei, ca garanţie a prezumţiei de nevinovăţie, trebuie ca din actualul Cod de procedură penală să renunţăm, acolo unde este cazul, la componenta subiectivă a actului de justiţie. Vreau să spun că avem în Codul de procedură penală, cu privire la probatorii, două sintagme cu un conţinut relativ asemănător. Procedura penală vorbeşte despre dubii rezonabile, alteori procedura vorbeşte de suspiciune rezonabilă. Prin urmare, dacă nu identificăm deosebiri majore între dubiul juridic, dubiu rezonabil şi suspiciunea rezonabilă, nu se justifică deosebirea terminologică de redactare. Şi dubiul şi suspiciunea conţin o componentă subiectivă”, a mai spus ministrul.

Toader a vorbit şi despre faptul că “garanţia independenţei procurorului şi judecătorului nu stă în a-i lăsa libertatea să aprecize el dacă are un dubiu sau o suspiciune rezonabilă, ci stă în libertatea şi obligaţia de a interpreta legea aşa cum este ea”.

Comisia parlamentară specială condusă de Florin Iordache a agreat miercuri că autorităţile publice nu se vor putea referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive.

”Înainte de pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitive, declaraţiile publice şi deciziile oficiale provenind de la autorităţile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată într-un amendament propus de UDMR al Codul de procedură penală şi agreat de ceilalţi parlamentari din comisia specială.

Propunerea de modificare a articolului 4 privind prezumţia de vinovăţie din Legea 135/2010 (Codul de procedură penală) nu a fost supusă votului parlamentarilor, aceştia stabilind ca mai întâi să realizeze un draft al iniţiativei de modificare a actului normativ.

Profitând de transpunerea directivei Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces, PSD, ALDE şi UDMR au propus o serie de amendamente la Codul Penal şi la Codul de procedură penală.

Unul dintre aceste amendamente interzice orice comunicare publică referitoare la dosarele aflate în curs de urmărire penală şi de judecată.

”În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale”, se arată într-un amendament depus de PSD şi ALDE la Codul de procedură penală.

De asemenea, social-democraţii şi cei de la ALDE propun ca ”în cursul procesului penal să fie interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni”.  

Tot la Codul de procedură penală UDMR a propus ca ”înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate”.

UDMR a mai propus şi ca ”exercitarea dreptului de a nu da nici o declarație pe parcursul procesului penal nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului într-o etapă ulterioară a procedurii și nu poate fi utilizată la coroborarea faptelor”.

PSD şi ALDE au depus un alt amendament la Codul de procedură penală, potrivit căruia ”audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore”.

loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
Comisia Europeană Guvern legile justitiei Mihai Tudose
Loading...
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.8351
RON
03 Aug
noapte 16 °
zi 33 °
Ultimele joburi adaugate
24 H