Ţuica de prune are efecte INCREDIBILE. Ce au descoperit cercetătorii americani

Un studiu realizat recent în SUA relevă că, în cantități moderate, populara țuică de prună poate proteja inima și poate trata anumite probleme ale stomacului și bilei. Studiile biochimiștilor americani confirmă o dată în plus că bunicii noştri nu greșeau deloc atunci când alungau bolile cu leacuri în care „picurau” și tradiționala băutură. Consumată cu moderație – nu mai mult de 30 de ml pe zi – poate combate cu succes bolile de inimă, de stomac și problemele la bilă.

Cercetătorii americani au descoperit secretul unor vindecări miraculoase: o enzimă prezentă în cactusul Karroll viridis enoae se găsește în cantități de opt ori mai mari în țuica de prune. Această substanță are rolul de a reduce depunerile de colesterol de pe artere și este prezentă în peste o sută de medicamente naturiste cu rol în prevenirea aterosclerozei şi a infarctului miocardic. Consumul zilnic a 30 de ml de țuică de prună poate substitui cu succes acest tratament, la un preț mult mai mic.

În țuică, se mai găsesc șase tipuri de substanțe care hrănesc celulele roșii ale sângelui și care cresc cu 120% viteza de producere a hemoglobinei. Un alt beneficiu pe care îl aduce țuica slabă organismului este reglarea funcțiilor hepatice, grație conținutului de vitamine A, B, C, D1 și D2, nedegradabile termic și ușor de asimilat. Băutura se recomandă în dischinzeii biliare, disfuncții ale ficatului provocate de o slabă irigare cu sânge a acestuia sau chiar constipație.

Pentru efecte maxime, țuica este indicată ca aperitiv cu 10-15 minute înainte de servirea mesei de prânz, pentru că favorizează absorbția substanţelor hrănitoare din alimente. În acest caz, nu mai trebuie consumate alte băuturi alcoolice la masă.

Alte articole

Sorin Grindeanu, atac la coaliţia PNL-USR de Ziua Europei. „Construcție și prosperitate, nu tăieri haotice și pauperizare”

Ilie Bolojan acuză existența unui sistem „cu rădăcini adânci în comunism”. Premierul interimar transmite un mesaj dur de Ziua Europei: „Unii avansau prin relații, nu prin competență”