„Tulburel” de România. Cum am ajuns turnătorii şi şpăgarii proşti ai Europei

DNA a belit cam toți liderii politici (mare parte dintre ei cu vinovății reale, alții cu dosare fabricate în mod penibil). Ca să continuăm belitul, am primit MCV. „Belitul DNA” garantează circ la televizor și lipsa unei strategii de țară care să ne salveze din rahatul în care ne adâncim încet, dar sigur. Vă garantez că cel puțin Bulgaria, Ungaria și Italia sunt de două ori mai corupte. În Bulgaria, crima organizată conduce de facto Curtea Supremă de Justiție, iar toți liderii importanți sunt păpușile Moscovei. Kovesi merge să le dea lecții de anticorupție, bulgarii râd și învață tehnicile de belit, tocmai pentru a le pune în slujba reglărilor de conturi politico-mafiote. La București, de 3 ani pute la fel: a reglaj mafiot la nivel înalt.

În locul penalilor, vom primi „conservele tehnocrate bruxelleze”, mutanții birocrației europene care vor fi puși să păzească și să protejeze ce au furat nemții, francezii și austriecii de pe Dâmbovița („decât” distribuția de energie, băncile comerciale, distribuția de carburanți, rezervele de petrol). Fiecare mare privatizare strategică din ultimii 10 ani a fost un act eminamente de trafic de influență la nivel înalt. Dacă aș fi în locul lui Năstase, DIP, Tăriceanu, Șereș etc., m-aș duce și m-aș autodenunța. DNA nu va face dosare corporațiilor, dar măcar ar rămâne scris pentru istorie cum ne-am vândut economia în numele interesului european, euro-atlantic și național, chipurile… EADS, probleme, mă?

O senzație de neputință, amestecată cu scârbă, plictiseală și îngrijorare. PSD și ALDE se chinuie să guverneze la peste 60 la sută din Parlament (situație unică în Europa), spațiul public e invadat de dezbaterea privind cătușele, economic gâfâim incert. Liiiceanu urlă că e corupție, dar sunt sigur că, de la înălțimea milioanelor de euro avere, îl jenează alte lucruri. Dacă te plictisești, tataie, intră în politică, ia puterea! Ne vom distra atunci pe cinste!

Importăm mâncare de 6 miliarde de euro, exportăm forță de munca și produse cu valoarea mică (tot un fel de export mascat al forței de muncă ieftină). Peste toate domnește un scepticism mioritic, o lipsă de entuziasm vecin cu o criză. FMI bate la ușă, consumul pe credit încălzește economia, proștii de la ANAF nu colectează bani.

Alte articole

Candidații pentru șefia parchetelor, validați de Ministerul Justiției. Calendarul complet al concursului, inclusiv CÂND vor fi anunțați câștigătorii

Robert Negoiţă scapă de controlul judiciar şi se poate întoarce la Primărie

Revin obsesiv la imaginea tulbure, în care nu știm cine conduce de fapt România (Serviciile, Penalii din Parlament, DNA și / sau Iohannis), înspre ce mergem și mai ales de ce. Metafora zilelor acestea este „tulburelul” românesc, care nu este nici vin adevărat, dar nici chiar poșircă veritabilă.

Nu avem voce în Europa, suntem disprețuiți fără să știm măcar motivele reale. Zilele trecute, ne-am pus poalele în cap la Bruxelles. A fost un spectacol demn de Budai-Deleanu. De câțiva ani, vreo 2-3, nu mai vedem nici măcar șantierele proiectelor publice de infrastructură lăsate de izbeliște, semn că politicienii au mai pus de o afacere. Frica de pușcărie paralizează investițiile. Iar în momentul acesta, chiar și dacă am mai vrea să ne construim drumurile sau să introducem canalizarea la sate, Europa nu mai are bani. Ce era de făcut putea fi făcut între 2008 și 2014. Cum au reușit grecii, ungurii și polonezii. Am rămas din nou și cu banii luați, și… folosiți. De-a valma, vinovații potențiali sunt toți cei care au făcut parte din elita ultimilor 10 ani: miniștri, șefi de partide, securiști de tip nou de la SRI și SIE, statul de „de drepți”, toți acești buni români care ne-au nenorocit.

Apatia românilor din zilele aceastea e mai periculoasă decât agitația din timpul crizei economice a anilor 2009-2011. În societate, e o senzație de secătuire și oboseală fără precedent. Îl privești pe președintele Republicii în conferințe de presă și observi un personaj abulic, repetând obosit aceleași platitudini: despre Europa, despre Justiție, DNA etc, despre toate și nimic. Nu rămâne în urma lui nimic memorabil. Pe fața celor de la putere se citește, în schimb, frica, frica paralizantă de pușcărie. E clar că nu vor face nimic, chiar dacă au câștigat alegerile. Puse cap la cap, apatia noastră, plictiseala lui Iohannis și frica de pușcărie a PSD a născut în fiecare dintre noi lipsa de speranță. Prietena cea mai bună a resemnării și a eșecului.

PS: vestea bună a zilei vine de la „păcăliciul de serviciu” al SUA în România. Ambasadorul Klemm spune că DNA este un model. Luați-l atunci, băieți, acasă la voi, să îl ancheteze pe Trump și finanțarea campaniei electorale via Moscova! Propun arest preventiv 30 de zile, apoi la domiciliu, dar nu la Trump Tower.

Autor: Silviu Mănăstire

sursa: psnews.ro