Turcia: A început primul proces împotriva militarilor care au participat la puciul de la Istanbul

În total, 62 de militari, dintre care 28 de ofițeri și subofițeri în detenție provizorie, sunt acuzați că au încercat, în noaptea de 15 spre 16 iulie, să preia controlul asupra aeroportului internațional Sabiha Gokcen din Istanbul. Fiecare riscă să fie condamnat la închisoare pe viață.

Militarii sunt judecați de un tribunal în fața închisorii din Silivri, în apropiere de Istanbul, unde un important dispozitiv de securitate a fost desfășurat, potrivit AFP.

Procesul a demarat prin lecturarea de către președintele tribunalului Ali Ozturk a identității celor acuzați și a faptelor de care aceștia sunt incriminați, precizează agenția de presă Dogan.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit lui Ozturk, citat de Dogan, mai mulți dintre militarii judecați nu au putut fi convocați pentru că participă în prezent la operațiunile militare ale Turciei împotriva unui bastion al grupării Statul Islamic (SI) în nordul Siriei, informează Agerpres.

Alte articole

Nicușor Dan se întâlnește cu Recep Tayyip Erdogan. Președintele merge la Istanbul, sâmbătă, pentru a participa la o ceremonie navală

EXCLUSIV MApN a cumpărat armament pentru Armată, dar nu și muniție. Întrebările lăsate fără răspuns de către Ministerul Apărării privind programul SAFE, puse de ROMÂNIA TV

Procedurile judiciare lansate după puciul eșuat sunt de o amploare fără precedent în Turcia, unde mai mult de 43.000 de oameni au fost arestați în epurările declanșate după 15 iulie și instaurarea stării de urgență.

Citeşte şi Revolte în Turcia: Noi arestări de judecători şi militari pentru implicare la lovitura de stat eşuată

La începutul lui ianuarie, un tribunal a condamnat la închisoare pe viață doi jandarmi declarați vinovați de implicare în tentativa de puci, un prim verdict de acest gen.

Tentativa de lovitură de stat este imputată de Ankara predicatorului islamist Fetullah Gulen, instalat în SUA și care neagă categoric orice implicare.

În afară de presupușii puciști, epurările angajate după 15 iulie vizează mediile prokurde și mass-media, ceea ce a făcut ca organizațiile neguvernamentale să acuze puterea că profită de starea de urgență pentru a înăbuși orice voce critică.

Amploarea acestor măsuri suscită de asemenea îngrijorarea Occidentului, mai ales a UE, ale cărei relații cu Turcia s-au degradat în ultimele luni.