Turcia oferă bani mulţi pentru oricare „terorist” denunţat că ar fi participat la puciul eşuat de la Ankara

Trei numere de telefon de urgență au fost puse în funcțiune în acest scop, iar denunțurile pot fi făcute și din străinătate, trecând ‘pe la ambasade și consulate’, informează site-ul creat de Ministerul de Interne pentru a încuraja publicul să colaboreze la lupta antiteroristă.

Recompensele vor fi plătite în bani lichizi, iar protecția și anonimatul surselor sunt garantate, precizează autoritățile. Prima acordată variază între 10.000 de lire turcești (2.300 de euro) și 4 milioane de lire turcești (920.000 de euro), în funcție de fiabilitatea informațiilor furnizate și de gradul de periculozitate a suspectului.

Suspecții, ale căror fotografii, date și locuri de naștere pot fi consultate, sunt clasificați în cinci categorii. Rebelii din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) formează grupul cel mai important, urmat de cel al adepților clericului Fethullah Gülen, considerat de Ankara drept ‘creierul’ puciului eșuat din 2016. Jihadiștii organizației Statul Islamic (SI), cu numeroase celule în adormire în Turcia, după cum susțin serviciile turce, formează al treilea grup.

Citeşte şi Turcia a emis mandate de arestare pentru 115 persoane, suspectate că ar avea legătură cu puciul eşuat

Alte articole

Viorel Cataramă face noi declaraţii şocante: „Eu sunt convins că, pentru ceea ce a făcut Klaus Iohannis, pentru lovitura de stat pe care a dat-o, acesta va face puşcărie tot restul vieţii”

Călin Georgescu, chemat la Curtea de Apel București în dosarul tentativei de lovitură de stat. Urmează să se stabilească dacă începe judecata pe fond

Poliția turcă a salutat, într-un comunicat publicat pe 15 octombrie pe site-ul său, succesul acestei metode. Grație ‘delațiunilor făcute de cetățenii noștri, numeroase atentate au putut fi dejucate’, a precizat poliția, vorbind despre ‘neutralizarea a 609 teroriști’.

Delațiunea remunerată a fost oficializată însă înaintea puciului eșuat, printr-un ordin al Ministerului de Interne de pe 31 august 2015. La acea vreme, Turcia tocmai intra într-o perioadă de tulburări politice. Prezentată oficial ca un mijloc eficient de luptă împotriva terorismului, delațiunea anonimă a ajuns să joace un rol considerabil în viața cotidiană după tentativa de lovitură de stat. Majoritatea celor 140.000 de funcționari demiși ulterior au fost înlăturați în urma denunțurilor unor colegi. Mai mult, dosarele de inculpare a celor în jur de 50.000 de persoane arestate după instituirea stării de urgență, pe 20 iulie 2016, mustesc de mărturii furnizate de informatori anonimi.

Temerile legate de acest sistem generalizat de delațiune au fost amplificate de o nouă aplicație mobilă pentru taxiuri. Apărute la Istanbul în iulie, i-Taksi-urile sunt echipate cu microfoane și cu camera de luat vederi, ceea ce mulți consideră a fi un atentat la viața privată.