1. Coloanele de bazalt şi carieră de zgură de la Racoş. Zona, declarată arie protejată în 2005 şi inclusă în situl Natura 2000 – Dealurile Homorodului, se întinde pe o suprafaţă de peste 95 hectare. Amatorii de geoturism sau fotografii dornici de senzaţional pot pierde mult timp în labirintul de piatră al carierelor.

Complexul este alcătuit din trei cariere: două foste cariere de exploatare a bazaltului şi una de exploatare a scoriei bazaltice. Columnele de bazalt ating până la 15 metri înălţime şi te introduc în farmecul unei lumi de piatră în care parcă mai simţi căldura magmei depusă în urmă cu 1,3 milioane de ani.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Probleme în paradis pentru Deea Maxer și Robert Drilea! Story-ul ...

Oana Moșneagu și-a făcut petrecerea burlăcițelor la Roma. ...

Căi de acces: din DN13 Braşov – Sighişoara, la 3,3 km de localitatea Hoghiz, pe partea dreaptă pe DJ131 C spre localitatea Racoş. Din dreptul haltei CFR Racoş, în stânga, se desprinde un drum pietruit care duce la vechea carieră de bazalt. În aceasta, porţiunea de bazalte protejate se găseşte în partea de mijloc, unde prismele de bazalt au o dezvoltare excepţională.

2. Cetatea Rupea. Cetatea Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de așezări omenești datând din paleotic si neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificație, dar și refugiu pentru populația ce locuia dealurile și valea din împrejurimi, așezarea ei fiind strategică: la îmbinarea drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova și Țara Românească prin pasurile sud-estice.

Cetatea Rupea, ridicatǎ pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construitǎ și extinsǎ în secolele al XIV-lea– al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. În prezent este în stadiu de ruinǎ. Curtinele formează 4 incinte, fiind întărite din loc în loc cu turnuri poligonale, circulația fiind controlatǎ de mai multe porți interioare care compartimenteazǎ ansamblul fortificat. Incinta centralǎ este prevăzută cu un reduit și cu o capelă.

VEZI şi TURISM ROMÂNESC. Cele mai frumoase SATE pe care trebuie să le vizitezi FOTO

Cetatea Rupea se află la situată la 50 de kilometri de Braşov.

3. Biserica fortificată Viscri. Biserica evanghelică fortificată din Viscri, comuna Bunești, județul Brașov, a fost construită în secolul XIII pe baza unei vechi bazilici romane datată din secolul al XII-lea. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate format din biserică, incinta fortificată, cu drum de apărare, două turnuri, două bastioane, turn de poartă este monument istoric. Din anul 1999 biserica face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Biserica-sală a fost construită de secui şi ulterior a fost preluată de sași. Biserica a fost fortificată în secolul al XV-lea şi transformată într-o biserică fortificată cu turnuri, bastioane şi două ziduri de apărare.

Satul Viscri, com. Buneşti, judeţul Braşov, este aprope de Sighisoara, la doar 42 de kilometri. Venind pe DN13/E60, la Buneşti părăsiţi şoseaua principală şi, după 8 kilometri, aţi ajuns.

4. Castelul din Arcalia, judeţul Bistriţa-Năsăud. Castelul Bethlen din Arcalia a fost preluat în 1947 de stat și transformat în magazin sătesc, stațiune de mașini agricole, apoi în tabără pentru pionieri, iar, din 1963, a fost preluat de Universitatea Babes-Bolyai. Timp de trei decenii, aici a funcţionat Centrul de Cercetări Biologice şi Geologice, constituind, în acelaşi timp, o bază pentru practica de vară a studenţilor.

Suprafaţa totală a proprietății de la Arcalia este de 16,5 hectare și se compune dintr-un parc dendrologic cu circa 150 de specii autohtone și exotice și din trei corpuri de clădiri. Castelul propriu-zis, construit în urmă cu 150 de ani, într-un stil mauro-bizantin, este singurul de acest fel din Transilvania.

5. Biserica de piatră din Densuş, judeţul Hunedoara. Biserica „Sfântul Nicolae” este un lăcaș de cult ortodox din localitatea Densuș, județul Hunedoara, una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din România, construită în secolul XIII. Din 1991 este pe lista de monumente propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO. Nicolae Iorga a numit biserica „fără pereche în toată românimea”.

Biserica Sfântul Nicolae din Densuș a fost ridicată pe ruinele unei construcții din antichitate (sec. al IV-lea). De plan pătrat (cca. 6 x 6 m), naosul este străpuns de un turn în jurul căruia se află un spațiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin. Spre est se afla o adâncă absidă semicirculară, atât la interior cât și la exterior, având pe latura sudică un diaconicon de mari dimensiuni. Acoperișul întregii construcții este din plăci de piatră. Încăperi anexe au fost adăugate pe latura sudica în sec. XIV-XV.

Construita din pietre romane fasonate aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa din apropiere, biserica are o înfățișare ciudată, care nu ascunde însă amprentele stilistice ale romanicului târziu. Valoroasele fragmente de pictură murală, datând din 1443, opera unei echipe de maeștri în frunte cu Ștefan, unul din primii zugravi români cunoscuți, vădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Țara Românească.

Citeşte şi TURISM ROMÂNESC. LOCURI din România mai puţin cunoscute, dar care merită văzute GALERIE FOTO