TVA de 23% în 2026. Bolojan, anunțul momentului pentru românii speriați de prețurile mari: „Aceasta este realitatea”

Bolojan a precizat, marți, că, în cazul în care cheltuielile vor fi ținute sub control, iar măsurile fiscale propuse vor fi aplicate, nu se va pune problema unei creșteri de TVA sau de alte taxe începând de anul viitor.

Premierul Ilie Bolojan susține că în coaliție nu s-a discutat despre creșterea TVA-ului de la 21% la 23% în 2026, dacă încasările bugetare nu vor crește semnificativ.

Întrebat de jurnalista România TV, Marina Cioacă, dacă Guvernul ia în calcul majorarea TVA-ului de la 21 la 23%, prim-ministrul Ilie Bolojan a răspuns că ”nu a existat această discuție” în coaliția de guvernare.

Vezi si Bolojan, despre concedierile la stat: „Trebuie să tăiem peste 40% din posturi ca să avem efecte. Altfel, aruncăm banii într-o gaură neagră”

Alte articole

Bolojan, contrazis de la vârful PSD în privința concedierilor bugetare: „Nu poți compara Clujul sau Iașiul cu Oradea la populație și la complexitatea activităților și serviciilor de interes public”

Noua instituție de stat vizată de concedierile lui Bolojan: „Poate funcţiona fără probleme şi cu o reducere de 20% a posturilor”

„Dacă suntem realiști, știm că reducerea de cheltuieli nu se poate face de pe o zi pe alta. Gândiți-vă că atunci când reduci personal, de exemplu, sau reduci volume de investiții, trebuie făcute analize, trebuie respectate niște proceduri legale, trebuie notificat, trebuie comunicat, apar procese, apar dispute, care înseamnă că efectele reducerii de cheltuieli se văd peste câteva luni de zile, minim. Aceasta este realitatea. Asta e cunoscută de toată lumea. Și atunci, dat fiind faptul că eram sub o presiune puternică, gândiți-vă în ce situație eram în luna iulie, am fost nevoiți să începem într-o ordine, dacă aș putea să spun, amestecată, atât cu componenta de creștere de venituri, creșterea TVA-ului, dar și pe componenta de reducere de cheltuieli, gândiți-vă la sporurile din administrație și așa mai departe

Dacă ținem zona de cheltuieli sub control și luăm măsurile pe care ni le-am asumat prin programul de guvernare, sunt convins că nu se va pune problema unei creșteri de TVA sau de alte taxe începând de anul viitor”, a punctat șeful Guvernului.

Un lucru este cert însă. De la 1 ianuarie 2026, impozitul pe locuințe va fi cu 70% mai mare. Anunțul a fost făcut recent de premierul Ilie Bolojan. Astfel că, cetățenii din mediul rural, de exemplu, nu vor mai plăti o taxă de 120, ci una de 200 de lei pentru o proprietate.

„Având în vedere angajamentele României și analizele legate de impozitele pe proprietate la persoanele fizice care se plătesc în România, am luat decizia să creștem baza de impozitare la impozitele pe proprietate la persoanele fizice.

Asta înseamnă că această creștere de impozite la persoanele fizice, care sigur poate părea mare, să spunem, în procente, dar în termeni reali, e oricum o creștere, nu mai plătești, să spunem, 100 de lei, 120 de lei pentru o casă în zona de rural, plătești poate până în 200 de lei, va fi un venit care va fi colectat de autoritățile locale și o bună parte va rămâne la autoritățile locale”, a explicat Ilie Bolojan.

În conferința de marți, premierul a subliniat că reforma administrației publice locale este necesară pentru a reduce ”o componentă de cheltuieli pe care statul nu o mai poate suporta”.

”La câteva zile după preluarea mandatului de către actualul guvern, am constatat că situația privind deficitul era mult mai gravă decât știam. De atunci, am adoptat câteva măsuri pentru a reduce deficitul, pentru a atrage fondurile UE și pentru a corecta nedreptățile. La un deficit de aproape 10 la sută, nu era posibil să luăm o singură măsură.

Primul pachet adoptat a rezolvat o parte din probleme. Al doilea pachet, depus ieri în parlament, reduce privilegiile din sectorul public care nu aveau în spate performanță. Acest pachet restabilește capacitatea statului de a colecta taxele de la evazioniști.

Al doilea pachet, format din cinci legi, trebuia completat de al șaselea, reforma administrației locale, dar pentru că nu am avut acordul tuturor partidelor din coaliție, acesta nu a mai fost depus. Acest pachet e complementar pachetului fiscal, pentru că fără el nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul nu o mai poate suporta în anii următori.

Zona de administrație locală e un bloc mare de cheltuieli, care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zonele de asistență socială. Iar controlul cheltuielilor de personal e o miză importantă, pentru că dacă nu controlăm cheltuielile inutile, riscăm să ne întoarcem, anul viitor, în situația din acest an.

Pe primele șase luni ale acestui an, chiar fără creșteri de personal, prin diferite anualizări, cheltuielile de personal au crescut cu 10 la sută față de primele șase luni ale anului trecut, deși ar fi trebuit să scadă cu 5 la sută, potrivit proiectului de buget. Nu s-au desființat nici măcat posturile vacante.

Citeste si Condiția impusă de Ilie Bolojan ca să nu demisioneze: „Nu era mare înghesuială pentru funcția de premier. Le-am transmis că avem o înțelegere”

Ori reducem cheltuielile și putem funcționa pe actuala schemă administrativă, ori vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm localități care nu își pot susține activitatea.

Când a propus procentul de 25 la sută (reducere de posturi – n.r.), mi-am dat seama că efectele sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu îmi permit în această situație să vin cu asemenea soluții. Am propus o analiză cât se poate de corectă și sinceră privind administrația.

Vă spun câteva ipoteze de lucru. Dacă vrem reducere efectivă de personal de 5 la sută efectivă de personal, înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30 la sută numărul maxim. În sub 1000 de UAT-uri (unități administrativ-teritoriale – n.r.) se va reduce personalul. Aici, cu siguranță, există personal supradimensionat. Dacă vrem 10 la sută reducere efectivă de personal, ar însemna ca din numărul total de posturi să avem aproximativ 40 la sută.

În această săptămână, în completarea acestei oglinzi publice care este pusă la dispoziția primarilor și a dumneavoastră, Ministerul Dezvoltării va mai face o verificare de date, pentru a identifica posibile erori. Aceste date fiind colectate prin cele două ministere – Interne și Dezvoltare – și comunicate de primării prefecturilor pot fi erori de comunicare.

Pachetul pe administrație avea trei direcții. Creșterea capacității administrative – toată lumea a fost de acord -, descentralizarea – și aici există un acord pentru transferuri la primări -, pe reducerea de personal nu s-a ajuns la un acord.

Ați auzit cifre de reduceri și foarte puțini au înțeles problemele. Administrația e dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori, și fiecare localitate știe, prin calculul primit de la prefectură, câși angajați poate să aibă maxim. E singura zonă unde guvernul și parlamentul pot acționa, pe numărul maxim de angajați. Știind ce număr maxim de angajați poate avea, fiecare autoritate locală aprobă organigrama – câți angajați poate avea. În general, mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim de angajați. Știu că funcționează aceste lucruri, pentru că le-am mai făcut. Unde administrația locală nu poate funcționa fără bani de la stat, este obligatoriu să fie luate aceste măsuri.

Mie personal nu mi se pare normal să luăm impozite suplimentare pe proprietate de la cetățeni, iar acei bani să se ducă într-o gaură neagră, în cheltuieli nejustificate ale administrației locale. Nu pot să girez o astfel de situație.
Acest pachet a fost agreat de către coaliția de guvernare la început. Am agreat o reducere de personal și în administrația centrală și în cea locală.

Acest pachet trebuie urmat, în paralel, de reduceri în administrația centrală. Am făcut o primă analiză, la Protecția Consumatorilor, și am constatat că cu o reducere de 20 la sută a posturilor lucrurile pot funcționa cel puțin la fel de bine. Trebuie făcută o analiză la fiecare autoritate centrală”, a spus Bolojan.