Ucraina a distrus al treilea pod din regiunea Kursk. Ruşii spun că „nu va sta de vorbă” cu Kievul, în aceste condiţii

„Pe 18 august, în urma unui bombardament ţintit cu rachete şi artilerie asupra clădirilor rezidenţiale şi infrastructurii civile în satul Karij, un al treilea pod peste râul Seim a fost avariat”, a declarat un reprezentant al Comitetului rus de Investigaţii.

Alte două poduri peste acelaşi râu au fost anterior avariate de armata ucraineană, care ar fi folosit în acest scop rachete americane HIMARS, potrivit oficialilor ruşi. Deteriorarea acestor poduri afectează aprovizionarea trupelor ruse, care în plus riscă acum să fie încercuite dacă nu se retrag din districtul Gluşkovo, dar o retragere ar permite armatei ucrainene să captureze o nouă porţiune semnificativă de teritoriu.

Cel de-al treilea pod lovit duminică era ultimul pe care armata rusă îl mai putea folosi pentru a-şi aproviziona trupele pe acel sector.

Potrivit lui Iuri Podoliaka, un influent blogger militar pro-rus născut în Ucraina, armata ucraineană ar putea încerca în zilele următoare să preia controlul unui pod strategic peste râul Psiol.

Alte articole

Potop de bombe peste Ucraina. Rusia a lansat aproape 1.000 de drone, record de la începutul războiului

Rusia, atac pe scară largă în Ucraina. Sirenele de război sună în toate oraşele. Stare de alertă şi la Moscova

Ucraina susţine că în urma ofensivei lansate pe 6 august în provincia rusă de graniţă Kursk, care a luat prin surprindere armata rusă slab desfăşurată acolo, a ocupat peste 80 de aşezări şi circa 1.150 de kilometri pătraţi de teritoriu. Potrivit bloggerilor militari ruşi, armata ucraineană acţionează intens cu grupuri mobile de recunoaştere şi sabotaj, dar nu toate zonele din Kursk unde sunt prezente trupele ucrainene se află efectiv sub controlul acestora.

În aceste condiţii, Rusia ”nu va sta de vorbă” cu Ucraina după ofensiva de o amploare fără precedent lansată de Kiev în urmă cu aproape două săptămâni în regiunea rusă de frontieră Kursk, anunţă luni Kremlinul, relatează AFP.

Citeşte şi: Igor Ghirkin, FSB-istului care a ajutat Rusia să anexeze Crimeea: Ofensiva din Kursk este doar o „manevră de diversiune”

”În acest stadiu, având în vedere această aventură, nu stăm de vorbă”, a declarat publicaţiei ruse Shot un consilier diplomatic al lui Vladimir Putin, Iuri Uşakov.

”Pentru moment, ar fi complet nepotrivit să începem un proces de negociere”, a subliniat el.

Mihailo Podolisk, un consilier al lui Volodimir Zelenski, a anunţat vineri că unul dintre obiectivele ofensivei ruse în Kursk este să oblige Moscova la negocieri ”echitabile”.

El a reiterat că Kievul nu intenţionează să ”ocupe” o parte a teritoriului rus şi a notat că în cazul unor ”potenţiale” negocieri, este necesar să se găsească un mijloc de a face Rusia să se aşeze ”de cealaltă pate a mesei”.

Or negocierile între cele două părţi sunt complet blocate din primăvara lui 2022, iar Moscova continuă să ceară Kievului să accepte anexarea unei părţi a teritoriului ucrainean şi să renunţe să dsre la NATO.

Volodimir Zelenski a anunţat că vrea să elaboreze până în noiembrie, când au loc alegerile în Statele Unite, un aliat vital al Kievului, un plan care să constituie baza unui viitor summit al păcii la care să fie invitat Kremlinul.

El reiterează că o pace poate să fie posibilă doar dacă armata rusă se retrage complet, inclusiv din Peninsula Crimeea, anexată în 2014 de către Rusia.

Vladimir Putin cere ca Kievul să cedeze regiunile ucrainene a căror anexare a revendicat-o şi să renuţe să adere la NATO.

Aceste revendicări ruse sunt respinse drept inacceptabile atât de Ucrana, cât şi de către Occident, care cer neîncetat o respctare a dreptului internaţional.

Citeşte şi: Atacul dronelor. Ucraina avansează pe teritoriul Rusiei, a lovit o instalaţie de stocare a petrolului în regiunea Rostov