Ucraina cere României să doboare dronele ruseşti care se apropie de graniţă. Autorităţile iau în calcul relocări de populaţie în Tulcea

Un consilier de top al lui Zelenski spune că România ar trebui să doboare dronele şi rachetele ruseşti care se apropie de graniţele sale „pe o anumită rază”.

08 sept. 2023, 19:26
Ucraina cere României să doboare dronele ruseşti care se apropie de graniţă. Autorităţile iau în calcul relocări de populaţie în Tulcea

Oficiali din Ucraina sugerează că România ar trebui să doboare dronele şi rachetele ruseşti care se apropie de graniţele sale „pe o anumită rază”. Mihailo Podolyak, consilier important al preşedintelui Zelenski, a spus că „tăcerea mieilor”, o trimitere la ezitarea autorităţilor noastre de a admite că o dronă rusă a căzut în ţară, nu este o soluţie.

Desigur, nimeni nu se aşteaptă ca NATO să invoce articolul 5 şi să intre în război cu Rusia din cauza unei dronecăzute pe un câmp românesc. Nu este cazul. Rusia îşi permite să folosească spaţiul aerian al României şi al altor vecini pentru a lansa atacuri asupra Ucrainei pentru un singur motiv. Pentru că există tăcere„, a scris pe X, fosta Twitter, Mihailo Podolyak, unul dintre consilierii de top ai preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Mircea Geoană, reacție după căderea dronei în România: „Aveți încredere în NATO, e mesajul meu pentru voi toți”

Mihailo Podolyak sugerează că România ar trebui să doboare dronele şi rachetele ce se aproprie de spaţiul său. „Poate că merită să articulezi mai ferm inadmisibilitatea de a încălca propriul spaţiu aerian? De exemplu, prin declararea disponibilităţii de a doborî aceste rachete şi drone pe o anumită rază pentru a-ţi proteja graniţele”, a adăugat el.

Consilierul lui Zelenski a cerut fapte de la ţările vecine şi a făcut o trimitere aparentă la ezitarea autorităţilor române de a admite că o dronă rusă a explodat în România.

„În cele din urmă, punctul cheie este că este necesar să ajutăm Ucraina cât mai curând posibil cu sisteme suplimentare de apărare aeriană, să le desfăşurăm în zonele de frontieră. Acest lucru va creşte semnificativ securitatea ţărilor care se învecinează cu Ucraina şi va limita capacităţile speculative şi provocatoare ale Rusiei. Este nevoie de acţiuni simple, nu de `tăcerea mieilor`…”, a mai spus Podolyak.

Efectele atacurilor ruseşti. Autorităţile din Tulcea caută o locaţie pentru o eventuală relocare a locuitorilor de la graniţă
Autorităţile din Tulcea caută o locaţie pentru o eventuală relocare temporară a locuitorilor din zona de graniţă care doresc acest lucru.

Efectele atacurilor ruseşti în Ucraina. Autorităţile din Tulcea caută o locaţie pentru o eventuală relocare a locuitorilor de la graniţă

„În urma şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la nivelul judeţului Tulcea au fost luate măsuri de identificare a unei locaţii pentru o eventuală relocare temporară a locuitorilor din zona de graniţă care doresc acest lucru, iar Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Delta al judeţului Tulcea, la ordinul prefectului, a pus la dispoziţia locuitorilor din Ceatalchioi şi Plauru o autospecială de primă intervenţie şi comandă, respectiv în comuna Chilia Veche o ambarcaţiune SAR tip Targa şi o autospecială de primă intervenţie şi comandă pentru asistenţa persoanelor care sunt afectate de situaţia generată de agresiunea Federaţiei Ruse şi atacarea porturilor Ucrainene învecinate localităţilor menţionate”, se arată într-un comunicat al ISU Tulcea.

Potrivit acestuia, aceste mijloace vor executa misiunea ordonată atâta timp cât situaţia de la graniţa României cu Ucraina o impune.

Ambarcaţiunea SAR prezentă la Chilia Veche are o capacitate de transport de până la 8 persoane, iar în cazul în care se va impune transportul unor persoane în municipiu pe calea rutieră pe timpul nopţii, în afara orelor de program al bacului ce face legătura între suburbia Tudor Vladimirescu şi Tulcea, a fost luată decizia ca acesta să funcţioneze indiferent de oră la solicitarea autorităţilor locale.

Citește și Alertă la cel mai înalt nivel. Klaus Iohannis, prima reacție la drona rusească prăbușită în România: „O violare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României, stat aliat NATO”. MApN confirmă găsirea fragmentelor

Mijloacele dislocate în cele două localităţi sunt prevăzute cu trei subofiţeri respectiv un conducător de ambarcaţiune şi doi şoferi.

„De asemenea, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a luat hotărârea ca Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă să fie abilitat în a transmite mesaje de avertizare şi alarmare prin sistemul RO-alert şi/sau mijloacele de alarmare de la nivelul autorităţilor publice locale, iar în cazul în care sunt zone fără acoperire GSM ori neacoperite de mijloace de alarmare, Inspectoratul judeţean pentru Situaţii de Urgenţă dislocă echipaje care asigură avertizarea/alarmarea populaţiei, pe baza datelor transmise de dispecerat prin intermediul sistemelor de comunicaţii radio, folosind mijloacele mobile de avertizare sau comunicare”, a mai transmis ISU Tulcea.

Secretarul de stat Raed Arafat, șeful DSU, a venit cu mai multe sfaturi importante pentru românii care locuiesc la granița cu Ucraina, în apropierea zonelor în care Rusia lansează atacuri.  „Sunt lucruri pe care trebuie să le știe oamenii care locuiesc în zonele aflate la granița cu Ucraina și vedem foarte clar că sunt afectate de aceste bombardamente.

Deci, dacă apar mesaje Ro-ALERT, să aplice ce spune acolo, să-și activeze telefoanele, dacă le-au dezactivat, să fie atenți la (comunicările) cu care vin pompierii, pentru că în zonele în care n-avem semnal telefonic or să fie pompierii cu mașini care vor face aceste anunțuri. Vom avea mașina permanentă acolo, cu mijloacele de adresare publică și cu sirenă.

Cei care sunt în zone care au adăposturi să meargă la adăposturi dacă este recomandare dată în acest fel, iar cei care sunt în zonele care la acest moment nu au adăposturi, să rămână departe de geamuri, departe de exterior. Sperăm cât mai rapid că vom avea și pentru ei adăposturile temporare care vor fi construite de armată”, a spus Raed Arafat la Antena 3.

Raed Arafat: E un risc foarte mic ca una din aceste drone să eșueze și să producă pagube pe teritoriul României

„Nu vor fi mesaje care să inducă panică. Riscul este foarte mic și știm că riscul este foarte mic. Noi facem acest lucru preventiv, având în vedere cele întâmplate în ultima perioadă. Nu este un risc zero, e un risc foarte mic ca una din aceste drone să eșueze și să producă pagube pe teritoriul României. Acest risc nu poate fi exclus, motiv pentru care noi trebuie să fim pregătiți și trebuie să înștiințăm populația și trebuie să luăm măsurile de protecție normale în astfel de situații. Dincolo de aceste mesaj, Ro-ALERT, va fi o instruire a populației din zonă să nu se panicheze”, a spus Raed Arafat despre măsurile preventive dispuse de autorități în urma incidentului în care o dronă a căzut pe teritoriul României, în județul Tulcea, în contextul bombardamentelor lansate de Rusia asupra infrastructurii portuare a Ucrainei la Dunăre.

„Scopul este distrugerea Ucrainei”. Kievul atenţionează Occidentul asupra obiectivului lui Putin

Într-un articol pentru The Guardian, Oleksii Reznikov a susţinut că orice „înţelegere” cu Kremlinul nu va pune capăt conflictului. „Rusia cere recunoaşterea teritoriilor ocupate ale Ucrainei în schimbul încheierii războiului”, scrie el.

”Totuşi, este evident că este vorba despre un singur scop – să câştige timp, să se regrupeze şi să „rezolve în sfârşit problema ucraineană” folosind noi resurse. Rusia nu recunoaşte existenţa Ucrainei şi a poporului ucrainean. Scopul său este distrugerea statalităţii ucrainene şi asimilarea ucrainenilor.”

Reznikov – care a fost demis duminică, 3 septembrie, de preşedintele Volodimir Zelenski – a comparat apelurile adresate Ucrainei de a face concesii teritoriale cu cererile internaţionale din 1938 prin care Cehoslovacia să cedeze regiunea Sudetă Germaniei naziste. Transferul a avut loc, la cererea Marii Britanii şi a Franţei.

„Ştim din istorie că acest lucru nu l-a oprit pe Hitler. În curând, cel de-al Treilea Reich a deţinut controlul total asupra a ceea ce a mai rămas din Cehoslovacia, inclusiv asupra arsenalului său militar. Acţiunile lui Putin urmează un tipar asemănător”, a precizat el.

Reznikov a demisionat luni. Plecarea sa vine în urma scandalurilor legate de achiziţiile efectuate la Ministerul Apărării.  Surse diplomatice susţin că acesta  ar putea deveni ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie.

Declaraţiile fostului ministru au fost făcute în contextul în care contraofensiva Ucrainei avansează lent. În ciuda unor reuşite recente, trupele sale nu au putut încă să elibereze o mare parte din sudul Ucrainei.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, care a vizitat miercuri Kievul, promiţând un nou ajutor militar în valoare de 1 miliard de dolari, a purtat discuţii cu Zelenski şi a lăudat succesul Ucrainei pe câmpul de luptă. S-au înregistrat „progrese reale în ultimele săptămâni”, a declarat Blinken.

Citește și Noi atacuri ruseşti cu dronă la Izmail, o persoană a murit. Explozii în portul ucrainean Chilia, vizibile din Chilia Veche

Cu toate acestea, unii aliaţi occidentali au sugerat că Ucraina va trebui să facă un compromis. În luna august, un consilier de rang înalt al NATO, Stian Jenssen, a stârnit furia Kievului când a susţinut că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze o parte din teritoriu Rusiei, în schimbul păcii şi al aderării la NATO. Jenssen, şeful de cabinet al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a cerut ulterior scuze.

În plus, Reznikov spune că Putin, dacă nu va fi controlat, nu se va rezuma doar  la Ucraina. „Dacă lăsăm Rusia să obţină resursele Ucrainei, nu vom face decât să sporim ambiţiile Kremlinului şi vom ajunge la un nou mare război în Europa de Est, care va implica inevitabil NATO – cu toate riscurile care decurg de aici”, a menţionat el.

”Reţeta victoriei”  Ucrainei este clară, spune Reznikov. Aceasta include restabilirea graniţelor Ucrainei din 1991, retragerea trupelor ruseşti, despăgubiri şi „pedepsirea criminalilor de război”. El vrea integrarea Ucrainei în pacte de securitate şi să fie aduse „modificări ale dreptului internaţional” pentru a preveni „agresiuni similare” în viitor.

Înaintea alegerilor prezidenţiale americane din 2024 şi a posibilei reveniri la Casa Albă a lui Donald Trump, Reznikov le cere miniştrilor apărării din ţările aliate să continue sprijinul militar acordat Ucrainei. „Îndemn la unitate, curaj şi acţiune. Aceasta este singura cale prin care putem salva această lume de la catastrofa celui de-al treilea război mondial.”