Ucraina susține că a reușit o lovitură aeriană record în ceea ce privește distanța, potrivit Clash Report. Ucraina a lovit rafinăria de petrol din Omsk, situată la 2700 km de teritoriul ucrainean. Regiunea atacată de ucraineni se află la granița Rusiei cu Kazakhstan.
La Omsk este cea mai mare rafinărie de petrol din Rusia, care procesează 21-22 de milioane de tone de petrol pe an. După lovitură, un incendiu de proporții a izbucnit în interior. Imaginile de la fața locului arată flăcări uriașe
Lovitura de la Omsk ar putea adânci criza combustibililor din Rusia. La stațiile de combustibil din toată țara se formează cozi uriașe. În unele regiuni au fost introduse restricții privind comercializarea combustibililor către populație. Criza a tensionat situația internă și frecvent au loc încăierări între ruși în jurul stațiilor de combustibili.
Kievul, zguduit de explozii puternice – Ucraina a fost lovită de un atac masiv al rușilor cu drone şi rachete. Locuitorii, noapte albă la metrou
Pe lângă restricții, Rusia ar putea permite companiilor să producă temporar benzină și motorină de calitate inferioară și să autorizeze importurile de combustibil de calitate inferioară, Măsura vine în contextul în care țara încearcă să atenueze criza combustibililor pe fondul atacurilor Ucrainei asupra rafinăriilor sale.
The Omsk refinery in Russia has been hit at multiple points. At least two oil processing towers have been struck and are burning.
This is Russia‘s largest and most modern refinery with an annual production capacity of 22 million tons. pic.twitter.com/f5e9W8eQJe
— (((Tendar))) (@Tendar) July 6, 2026
Se pare că Rusia ar putea permite producția de benzină și motorină conform standardului Euro-2, cu un conținut mai ridicat de sulf și care este interzisă din 2013, pentru o perioadă de un an, până în iulie 2027, precum și importul acestor produse.
Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse în cel de-al cincilea an de război. Astfel a provocat penurii generalizate de combustibil și creșteri bruște ale prețurilor. Kievul încearcă să forțeze Moscova să se așeze la masa negocierilor.
Președintele rus Vladimir Putin a recunoscut recent, în cadrul unei întâlniri cu miniștrii guvernului și alți oficiali, că atacurile cu drone ucrainene au provocat penurii de combustibil în unele regiuni, dar a afirmat că Rusia face față acestei situații.
Noile bombardamente ruseşti de la Kiev arată că Ucraina are o ”nevoie urgentă” de apărare antiaeriană, subliniază luni preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, relatează AFP.
„Vom discuta despre acest lucru săptămâna aceasta, la Ankara, la summitul NATO”, dă asigurări pe X preşedinta Comisiei.
Cel puţin 14 persoane au fost ucise luni, în bombardamente ruseşti, în regiunea Kiev, unde jurnalişti AFP au auzit zeci de explozii – cu o zi înaintea summitului NATO de la Ankara.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu omologul său american Donald Trump în timpul acestui summit, cu speranţa de a relansa eforturile de pace, aflate într-un punct mort, la peste patru ani de la invazia rusă la scară mare a Ucrainei.
În total, 11 persoane au fost ucise, iar alte 64 au fost rănite – inclusiv doi copii – la Kiev, iar alte trei persoane au fost ucise şi alte 16 rănite în regiunea Kiev, a anunţat Volodimir Zelenski.
În capitală, autorităţile au anunţat că aproximativ 30 de imobile rezidenţiale au fost avariate. Jurnalişti AFP au văzut un bloc turn sfârtecat, iar în gaură apartamente cu ziduri smulse, în cartierul Podilski, în nordul Kievului – unde operaţiuni de salvare continuau.
Oleksandr Kolomieţ, în vârstă de 60 de ani, locuieşte într-un imobil situat în apropierea imobilului sfârtecat. În timpul nopţii de duminică spre luni, el a auzit o explozie mare şi a simţit, declară el AFP, „nevoia să se roage”.
„Imobilul nostru a fost atins de unda de şoc şi de schije de beton groase ca degetele mele”, declară el, povestind că ferestrele au fost spulberate, „inclusiv cele dinăuntru” şi au apărut „fisuri în plafon”.
Acasă la Oleksandr Bahlukov, alt vecin, în vârstă de 68 de ani, „nu mai există niciun geam”. „Un atac puternic a avut loc (luni) la ora (locală) 1.00 (şi ora României). O undă de şoc şi toate ferestrele au explodat”, a declarat el AFP.
Autorităţile din Vîşneve, la periferia Kievului, le-au cerut locuitorilor să rămână în adăposturi până la noi ordine, din cauza „posibilităţii detonării repetate a unor obiecte explozive”.
Şeful Administraţiei Militare regionale, Mîkola Kalaşnik, a declarat că „479 de rezidenţi au fost evacuaţi”.
În noaptea de duminică spre luni, un jurnalist AFP a auzit peste zece explozii şi a văzut văpăi iluminând cerul, în timp ce capitala se afla în stare de alertă împotriva unei ameninţări cu rachete balistice.
Ministerul rus al Apărării a anunţat că aceste atacuri sunt „răspunsul” atacului Ucrainei pe teritoriul rus şi a dat asigurări că vizează numai ţinte cu legătură cu armata sau sectorul energetic ucrainene.
Moscova a lansat 68 de rachete şi 361 de drone de diverse tipuri împotriva Ucrainei, potrivit Forţelor Aeriene ucrainene, care au precizat că armata a doborât 37 de rachete şi 326 de drone.
Rusia, care atacă Ucraina zilnic după ce şi-a lansat ofensiva în februarie 2022, a ameninţat să răspundă atacurilor masive ucrainene cu drone şi rachete.
Moscova a anunţat că a doborât 519 drone ucrainene în noaptea de duminică spre luni, deasupra a aproximativ 20 de regiuni ruseşti şi Peninsulei Crimeea anexate, unde o persoană a fost ucisă.
Săptămâna trecută, atacuri ruseşti – de o intensitate fără precedent ca volum şi muniţie angajate – s-au soldat cu 30 de morţi şi aproape 100 de răniţi, în noaptea de miercuri spre joi, la Kiev.
Preşedintele ucrainean a anunţat că forţele apărării antiaeriene au fost eficiente în contracararea dronelor şi rachetelor de croazieră ruseşti, „dar, din nefericire, nu şi împotriva rachetelor balistice”, care zboară la o altitudine şi cu o viteză mult mai mari.
El le-a cerut din nou aliaţilor Kievului să-i furnizeze rachete de interceptare de care are nevoie.
„Este crucial ca lumea – în primul rând Statele Unite şi partenerii noştri europeni – să iasă de la summitul NATO de la Ankara cu decizii ferme în favoarea apărării noastre antiaeriene”, cere Zelenski.
Şefii de stat şi de guverne ai celor 32 de state membre NATO se întâlnesc marţi şi miercuri la Ankara. „Preşedintele (american Donald Trump) se va întâlni, evident, (cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski) cu scopul de a discuta despre felul în care putem pune capăt Războiului” din Ucraina, a declarat un oficial american de rang înalt.
Donald Trump urmează să intre în contact, după aceea, cu omologul său rus Vladimir Putin, potrivit acestei surse.
La acest summit NATO, statele europene şi Canada se vor angaja să furnizeze Ucrainei un ajutor militar în valoare de 70 de miliarde de euro în 2026 şi 2027″, potrivit unor surse diplomatice.