UDMR va cere modificarea legislaţiei privind folosirea limbilor minorităţilor în administraţie

Întrebat despre afirmaţiile făcute de primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, privind obligativitatea cunoaşterii limbii maghiare, Borbely a răspuns că, pentru a nu a mai da loc unor interpretări, trebuie clarificată folosirea limbii maghiare în administraţia locală.

„Vedeţi de ce trebuie clarificate aceste lucruri? Ca să nu fie supărat şi amendat nici primarul din Miercurea Ciuc, nici primarul din Sfântu Gheorghe. Ca la noi, la nimeni. De fapt, spiritul legii este că, într-o zonă locuită peste un anumit procent de o populaţie minoritară, este logic ca aceia care sunt în legătură cu publicul să înţeleagă cât de cât limba maghiară. Şi arhitectul şef are orar cu publicul”, a spus vicepreşedintele politic al UDMR.

Borbely a afirmat că ceea ce a vrut să spună primarul Raduly Robert în principiu este corect, adică într-o zonă locuită preponderent de maghiari, precum Miercurea Ciuc, este normal ca peste tot să fie şi angajaţi care cunosc limba maghiară.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Se interpretează în fel şi chip legea şi nu este bine”, a afirmat liderul UDMR.

El a mai spus că, în prezent, Legea 215 prevede că în zonele în care trăieşte o minoritate maghiară numeroasă este obligatoriu ca în administraţia publică locală, la compartimente de relaţii publice, să fie angajaţi care cunosc şi limba maghiară.

„Aici e discuţia şi disputa şi trebuie clarificată, altfel nu se poate. De fapt, spiritul acestei legi nu funcţionează la unii şi atunci vom veni cu o propunere legislativă ca să fie mai clară. Dacă nu clarificăm aceste probleme ori conform bunului simţ, ori în spirit european, atunci unii pot interpreta în fel şi chip şi pot amenda primarul” , a declarat Borbely.

El a adăugat că poate da ca exemplu mai multe instituţii publice din Târgu Mureş unde angajaţii de la ghişee nu vorbesc limba maghiară sau instituţii care nu au site-uri şi în limba maghiară.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert, şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) au fost amendaţi de CNCD cu câte 600 de lei, după ce au impus condiţia cunoaşterii limbii maghiare pentru ocuparea unei funcţii publice.

CNCD a sancţionat şi ANFP cu amendă de 600 de lei, „pentru ordinul emis în cadrul aprobării condiţiilor de participare la concurs, la propunerea Primăriei Miercurea Ciuc”.

Preşedintele CNCD Csaba Asztalos a precizat pentru Mediafax că această decizie a fost luată în data de 23 ianuarie, fiind comunicată părţilor, conform procedurii din instituţie

Primarul din Miercurea Ciuc a afirmat că, în oraşul al cărui primar este, cunoaşterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie.

Ministrul Apărării, Mircea Duşă, spunea că va merge la Miercurea Ciuc să vadă dacă mai are dreptul să vorbească limba română sau dacă nu cumva are nevoie de paşaport, el susţinând că discursul primarului Raduly, potrivit căruia limba maghiară este obligatorie în oraş, aminteşte de Hitler.

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat marţi că i se pare „absurd” ce a solicitat primarul din Miercurea Ciuc ca limba maghiară să fie obligatorie în anumite zone, precizând că doar limba română este limba oficială a statului.

Miercuri, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi-a exprimat solidaritatea cu primarul din Miercurea Ciuc, Ráduly Róbert, amendat de CNCD, spunând că introducerea condiţiei cunoaşterii limbii maghiare în administraţia locală este justificată şi legală.