UE adoptă cele mai dure măsuri pentru migranţi: Centre de returnare şi deportări accelerate. Record de migranţi şi în România

Comisia Europeană și Parlamentul European au ajuns luni la un acord asupra unor reglementări controversate menite să accelereze deportarea migranților care nu au drept legal de ședere în Europa, marcând cea mai dură schimbare de politică privind migrația din ultimele decenii, potrivit Euronews.

Rusia a lansat un nou atac aerian masiv asupra Ucrainei. Explozii și o coloană mare de fum, semnalate la Kiev

Autoritățile de la Bruxelles spun că așa-numitul Regulament privind returnarea migranților este esențial pentru accelerarea repatrierilor și reprezintă piatra de temelie a eforturilor UE de combatere a migrației ilegale. Legea va trebui acum aprobată oficial de eurodeputați și statele UE și ar putea intra în vigoare chiar de luna viitoare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Măsura reflectă și o schimbare politică mai amplă în Europa, unde forțele conservatoare — uneori sprijinite de extrema dreaptă — promovează o abordare mai dură a migrației.

Alte articole

Noua realitate climatică face KO şi România. Elena Mateescu: „El Nino va continua să provoace creșteri semnificative ale temperaturilor până în 2027, favorizând apariția unor episoade de vreme extremă, precum vijelii şi grindină”

Șeful Armatei, audiat la DNA. Ce vor să afle procurorii de la Vlad Gheorghiță

Potrivit datelor oficiale, doar 29% dintre migranții fără drept legal de ședere în Europa părăsesc efectiv Uniunea Europeană.

„Este un pas foarte important pentru a ne asigura că avem control asupra a ceea ce se întâmplă în UE, asupra celor care vin, dar și asupra celor care trebuie să plece din UE”, a declarat comisarul pentru Afaceri Interne Magnus Brunner la finalul discuțiilor.

În centrul legii se află o prevedere care permite statelor UE să înființeze centre de deportare în afara blocului comunitar, cunoscute drept „centre de returnare”, dacă ajung la un acord cu o țară din afara UE.

„Următorul pas este să lucrăm mai mult la diplomația migratorie, împreună cu țări terțe”, a spus Brunner, fără a indica vreo țară posibilă pentru astfel de centre.

Aceste centre pot fi fie locuri de tranzit, fie locuri în care o persoană este obligată să rămână, ceea ce reprezintă o schimbare majoră față de regulile actuale.

În prezent, majoritatea migranților pot fi returnați doar în țara de origine sau într-o țară cu care au o legătură dovedită. Conform noului sistem, această cerință ar fi eliminată. Doar minorii neînsoțiți ar fi exceptați de la trimiterea în astfel de centre, în timp ce familiile cu copii ar putea fi incluse.

Unele state UE lucrează deja la identificarea unor posibile țări partenere pentru viitoarele centre de returnare. Germania, Olanda, Austria, Danemarca și Grecia au format un grup în martie pentru a implementa acest proiect controversat, în timp ce Italia derulează deja un sistem similar în Albania, cu două centre care găzduiesc în total mai puțin de o sută de migranți.

Conform compromisului, unele prevederi legate de migranţi vor intra în vigoare la 12 luni după adoptarea regulamentului

Legea permite, de asemenea, statelor UE să efectueze percheziții în „locul de reședință sau alte spații relevante” ale migranților aflați ilegal, o prevedere pe care ONG-urile și societatea civilă o compară cu raidurile realizate de agenția americană de imigrație ICE.

„Prevederea este intenționat vagă, pentru a permite o interpretare largă în diferitele state membre. Deschide ușa pentru descinderi în locuințe și, de asemenea, în sediile organizațiilor care ajută migranții și în unități medicale”, a declarat pentru Euronews Eleonora Celoria de la Asgi, o asociație italiană de experți juridici.

Cutremur puternic în Italia. Seismul de 6,2 a fost resimțit în mare parte din sudul țării

Deși a recunoscut că, în multe state membre, poliția va avea în continuare nevoie de mandat judecătoresc pentru a intra în locuințe private, ea a descris legea ca fiind „îngrijorătoare”, deoarece poate încuraja extinderea acestor competențe.

Alte prevederi includ perioade mai lungi de detenție, interdicții de intrare mai dure și noi competențe pentru localizarea migranților aflați ilegal.

Perioada maximă legală de detenție pentru migranții care așteaptă returnarea crește de la șase luni la doi ani, cu o posibilă prelungire de șase luni și o durată nelimitată pentru persoanele considerate risc de securitate.

Interdicțiile de intrare vor deveni, de asemenea, mai dure, crescând de la cinci la zece ani în majoritatea cazurilor, cu posibilitatea unor interdicții pe viață pentru cei considerați risc de securitate.

O altă modificare vizează apelurile. Conform regulilor actuale, deportările sunt suspendate automat pe durata contestațiilor juridice, în timp ce noua lege elimină această protecție automată, lăsând instanțelor decizia de la caz la caz.

Regulamentul introduce și un Ordin european de returnare, pentru a facilita recunoașterea reciprocă a deciziilor între statele membre, însă acesta va rămâne voluntar.

Calendarul de implementare a fost unul dintre cele mai dificile puncte ale negocierilor dintre Consiliu și Parlament. Conform compromisului, unele prevederi vor intra în vigoare la 12 luni după adoptarea regulamentului, deși Consiliul a cerut inițial doi ani.

Asociațiile societății civile și eurodeputații de stânga au criticat textul, afirmând că acesta va pune în pericol vieți și va încălca drepturi fundamentale.

Record de migranţi – Câţi locuiesc în România, care este totalul din UE şi care sunt destinațiile preferate. Ţările cu cea mai mare pondere de imigranţi şi refugiaţi

În 2010, numărul imigranţilor rezidenţi în blocul comunitar european era de 40 de milioane, potrivit datelor Eurostat şi Înaltului Comisariat al ONU pentru refugiaţi, scrie Agerpres.

Germania rămâne ţara membră a UE care găzduieşte cei mai mulţi imigranţi (circa 18 milioane în 2025), dintre care 72% au vârsta legală pentru a munci, în timp ce Spania a înregistrat anul trecut cea mai rapidă creştere (700.000 de persoane) comparativ cu 2024, populaţia născută în afara ţării ajungând la 9,5 milioane persoane.

”Germania rămâne principala destinaţie pentru migranţi în Europa, atât în termeni absoluţi, cât şi, într-o măsură semnificativă, în termeni relativi la populaţia sa”, a explicat Tommaso Frattini, unul dintre autorii raportului citat.

Studiul arată că în 2025 la nivelul UE proporţia medie a imigranţilor în populaţia totală era de 14,2%. Valoarea cea mai mare a indicatorului s-a înregistrat în Luxemburg (51,6%), ţară urmată urmată de Malta (32%) şi Cipru (27,6%).

Cum stă România – Câţi imigranţi şi refugiaţi avem (2025)

1.182.973 total imigranţi.

192.949 total refugiaţi.

În România, imigranţii reprezentau anul trecut 6,2% din populaţia totală, proporţii mai mici decât în ţara noastră înregistrându-se în Slovacia (4,2%), Bulgaria (3,8%) şi Polonia (2,6%).

Situaţia din 2013

193.222 total imigranţi.

1.747 total refugiaţi.

România avea 193.222 în 2013 , primul an în care RFBerlin a procesat date din România) şi 1.747 refugiaţi.

Cererile de azil s-au concentrat în anumite ţări membre, Spania, Italia, Franţa şi Germania reunind aproape trei sferturi din totalul solicitărilor în 2025.

Dintre ţările membre ale UE, Germania a găzduit în 2025 cei mai mulţi refugiaţi, aproximativ 2,7 milioane, iar Ciprul este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare proporţie de refugiaţi în raport cu populaţia sa totală.

Datele au fost comunicate de Institutul RFBerlin (CReAM@RFBerlin).