Umbrărescu construieşte primul nod rutier turbion din România. Progrese la Lotul 3 al Autostrăzii A7 VIDEO

Umbrărescu lucrează la primul nod rutier turbion din România care se va întinde pe o suprafaţă totală de 220 de hectare.

„Am fost pe șantierul Lotului 3 Mirceşti – Paşcani al Autostrăzii Moldova #A7 (Bacău – Paşcani) împreună cu Costel Alexe – președintele Consiliului Județean Iași, Lucian Rusu – Secretarul Adjunct al Guvernului și Marius Pintilie – primarul Municipiului Pașcani, pentru a verifica stadiul lucrărilor celui mai mare şi primul nod rutier turbion din România”, a anunţat Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, pe pagina sa de Facebook.

În acest moment, conform inspecţiilor efectuate de autorotăţi, stadiul lucrărilor pe acest lot este următorul:

• se execută lucrări de realizare a stratului de formă din material granular;
• se execută lucrări de decopertare vegetală pe traseul autostrăzii și al bretelelor de legătură aferente nodurilor rutiere;
• se execută lucrări de stabilizare a terenului de fundare cu lianți hidraulici în zona relocării DJ208L;
• se execută lucrări de așternere în zona relocării DJ208L;
• se execută lucrări de forare, armare și turnare piloți aferenți structurilor nodului rutier A7 x A8; se execută lucrări de relocare a rețelelor de utilități publice.

Alte articole

Asociaţia Pro Infrastructură avertizează că există ”risc semnificativ” de pierdere a banilor din PNRR pentru A7

În ce stadiu sunt lucrările pe Autostrada Moldovei A7 Bacău – Pașcani. Noi imagini de pe șantiere

Acest nod rutier de tip turbion are opt bretele proiectate pentru o viteză de 80 km/h, 12 pasaje și cinci podețe.

Citeşte şi: Încep lucrările și la ultimul segment al autostrăzii de centură a Bucureștiului. A fost emisă autorizaţia de construire

Autostrada Moldovei A7 este în totalitate în construcție, pe o distanță de aproximativ 440 km de la Ploiești și până la Siret, la granița cu Ucraina, și va lega Moldova de Muntenia. Segmentul Ploiești – Pașcani, de 320 km, este finanțat prin PNRR și realizat de compania românească UMB, a lui Dorin Umbrărescu.