Umbrărescu este aproape de a atinge borna. Probleme mari însă cu Autostrada Moldovei

Dorinel Umbrărescu, prin UMB, cel mai puternic constructor din România, a intrat în ,,cursa” pentru prima inaugurare din 2023. A fost anunțat sau …,,lansat” oficial chiar de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu care a transmis că borna de 1000 de kilometri de Autostradă și Drum Expres în circulație ar putea fi depășită cu un segment al Lotului 2 de pe Autostrada A 0 Nord, nu cu Lotul Nurol de 14 kilometri de pe Autostrada Transilvania care are deja termen anunțat oficial : în jurul datei de 15 septembrie.

Dorinel Umbrărescu scade ritmul lucrărilor. UMB pierde primul loc în topul constructorilor de autostrăzi
Poate fi o simplă coincidență ca prima inaugurare să revină, totuși unui constructor român sau o decizie previzibilă care rezultă din scurtarea lotului UMB prin renunțarea la descărcarea în DJ 200 Ștefănești ceea ce face ca doar 10-11 kilometri între DN 1 și A 3 să fie dați în trafic într-o primă fază.

,,Nușfalău -Suplacu de Barcău, este finalizat. Probabil că în 2-3 săptămâni se va da în trafic. E o concurență între acel lot și Autostrada A 0 București care vor fi primele finalizate pentru că, cu ocazia acelui lot se va atinge acel prag de 1000 de kilometri de autostradă și drum Expres. Încă nu e clar cine va termina primul” a spus Grindeanu, marți pe șantierul Centurii Zalău.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ce se mai deschide până la sfârșitul anului :

Alte articole

CNAIR a renunțat la 500 de angajări. Secretar de stat: Cristian Pistol a venit cu un buget care sfida bunul simț și respectul pentru banul public

Ce se întâmplă cu sistemul de taxare TollRo. Când va fi implementată noua rovinietă, anunțul făcut de CNAIR

Deschidere garantată în această toamnă pe Lotul 2 al Autostrăzii A 0 Sud, 11 kilometri între Bragadiru și Jilava, nu însă și pe lotul 1 Glina-Jilava. În funcție de mobilizare, vreme etc. UMB ar putea deschide 32 de kilometri de Drum Expres pe Lotul 3 Craiova-Pitești, iar Strabag 16 kilometri pe Autostrada Transilvania (Chețani-Câmpia Turzii) și 13 Drum Expres Oradea-A 3 Biharia. De asemenea, WeBuild trebuie să termine 10 kilometri varianta lungă Jijila la Podul Brăila.

Umbrărescu are şi întârzieri. Autostrada Moldovei, vești proaste. Contestațiile întârzie construcția

Vești proaste despre Autostrada Moldovei. CNAIR a lansat în licitație publică proiectul de realizare unuia din tronsoanele Autostrăzii Ploiești-Buzău. Constructorul nemțean a pariticipat la licitația respectivă, însă, într-un final a DANLIN XXL a contestat procedurile inițiate de Compania de Autostrăzi.

Autostrada Moldovei și nemulțumirea CNAIR
La rândul ei, CNAIR a chemat în instanță constructorul nemțean pe motiv că cei de la DANLIN XXL au tergiversat proiectele de infrastructură. Tribunalul București a dar câstig de cauză companiei din Piatra Neamț. Însă apelul va fi judecat în luna octombrie de magistrații Palatului de Justiție din Splaiul Independenței 5.

Curtea de Apel București va lua în considerare obiecțiunile înaintate de CNAIR împotriva Tribunalului București. Acesta din urmă a respins sancționarea companiei din Piatra Neamț. Trebuie menționat faptul că DANLIN XXl a mai participat la licitațiile companiei în cazul Autostrăzii Ploiești-Buzău și Bacău.

Despăgubirile solicitate sunt derizorii în raport cu valoarea proiectelor de infrastructură pe care le întreprinde. Problema de fond, ține de fapt de cultura organizațională a companiei de stat. Altfel spus, CNAIR le cere judecătorilor să sancționeze companiile care își arogă dreptul de a contesta veridicitatea licitațiilor.

Astfel, magistrații Tribunalului București au avut pe rol mai multe solicitări venite din partea funcționarilor CNAIR. Judecătorii au respins pe bandă rulantă pretențiile companiei aflată în subordinea ministerului Transpoturilor.

Altminteri, logica de funcționare a CNAIR s-ar traduce prin faptul că societățile sunt nevoite să accepte orice decizie venită din partea funcționarilor companiei de stat. Deși, protocolul în baza căruia sunt formulate procedurile de licitații stipulează în mod expres dreptul participanților de a constesta diferite hotărâri. În linii mari, putem deduce faptul că magistrații sunt cei care limitează numărul de abuzuri efectuate de CNAIR.

În sprijinul acestei afirmații reamintim de cazul grecilor de la Intrakat. Aceștia au câștigat la Consiliul Național de Soluționare a Constestațiilor CNSC, nici mai mult nici mai puțin  de cinci contestații împotriva CNAIR. Așadar, pe baza cererilor de chemare în judecată formulate de CNAIR, la adresa fimelor care își exercită dreptul de a face contestație, se poate deduce faptul că funcționarii companiei de stat funcționează contrar logicii democrației.

Decizia Tribunalului București
Aspect evocat și de magistrații Tribunalului București după cum urmează:

”În ceea ce priveşte abuzul de drept, Tribunalul reţine că, potrivit art. 15 C.civ., „niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe”, iar, potrivit art. 1353 C.civ., „cel care cauzează un prejudiciu prin chiar exerciţiul drepturilor sale nu este obligat să-l repare, cu excepţia cazului în care acesta este exercitat abuziv(…)

(…) Tribunalul nu are în vedere interpretarea potrivit căreia exercitarea unei contestaţii ar fi un drept al oricărui participant la procedura de achiziţie iar exercitarea unui drept procesual nu poate da niciodată dreptul la despăgubiri, întrucât o asemenea interpretare ar face ca norma instituită art.61 ind. 1 alin. 5 ind. 1 din lege să nu producă niciodată efecte; or, un text de lege nu poate fi interpretat într-un sens care ar conduce la lipsa lui de efecte.

Asociaţia Pro Infrastructură contestă imaginea de cel mai bun „drumar” a lui Umbrărescu: „S-a întins mai mult decât îi e plapuma şi profită de lenea CNAIR”
Contestațiile pot fi formulate și cu bună-credință, fapt ce exclude atragerea răspunderii. De asemenea, Tribunalul reține că formularea unei contestații de către un ofertant în cadrul unei proceduri de achiziție publică poate constitui faptă ilicită ce atrage răspunderea civilă delictuală doar în ipoteza în care se dovedește că exercitarea acestui drept s-a realizat în mod abuziv. Această concluzie reiese și din jurisprudența Curții Constituționale.

Aplicând considerentele precizate de Curtea Constituțională prezentei cauze, Tribunalul reține că reclamanta nu a dovedit caracterul abuziv al contestației formulate de pârâtă împotriva rezultatului procedurii de atribuire, iar din parcurgerea Deciziei CNSC nu rezultă reținerea caracterului vădit nefondat sau abuziv al contestației formulate de pârâtă, în condiţiile în care au existat ample considerente, prin care au fost analizate aspectele invocate de pârâtă”, potrivit instanței de judecată, citată de newsonline.ro.