Un angajat al unei firme de recrutare din Olanda a fost concediat cu efect imediat după ce angajatorul a descoperit că folosea ChatGPT pentru a-și pregăti negocierile privind despăgubirile de la plecarea din companie.
Bărbatul a contestat decizia în instanță, iar judecătorii au stabilit că măsura concedierii nu a fost justificată, obligând firma să îi plătească despăgubiri de peste 7.500 de euro.
Cazul a început în iunie 2025, când reprezentanții companiei au verificat laptopul de serviciu al angajatului, în pregătirea operațiunilor de curățare a echipamentului.
Aceștia au descoperit conversații cu inteligența artificială în care acesta analiza cum ar putea să obțină o compensație financiară cât mai mare la încetarea raporturilor de muncă, potrivit L’Independant.
Niels a fost angajat în ianuarie 2024, pe postul de consultant, însă relația sa cu superiorii s-a deteriorat încă din primele luni. În martie 2025, conducerea l-a informat că nu intenționează să îi prelungească contractul pe perioadă determinată, iar bărbatul a intrat ulterior în concediu medical.
Pe 23 iunie 2025, în timp ce se afla în concediu medical, acesta a fost concediat pe loc. I s-a reproșat, printre altele, utilizarea echipamentului de serviciu în scop personal, introducerea unor informații confidențiale în ChatGPT și afirmații defăimătoare la adresa firmei.
În conversațiile cu chatbotul, Niels a încercat să afle ce sumă ar putea solicita la plecarea din firmă și dacă pretențiile sale financiare ar fi considerate exagerate.
„Pot să cer 50.000 de euro sau este disproporționat?”, l-a întrebat acesta pe ChatGPT.
Angajatul lua în calcul să ceară negocierile de la 80.000 de euro, pentru a avea loc de compromis, și a cerut informații despre posibilitatea de a obține 40.000 de euro fără să fie nevoit să ajungă în instanță.
În total, compania a invocat șapte abateri pentru a justifica concedierea imediată, printre acestea numărându-se și faptul că bărbatul nu s-ar fi prezentat la mai multe întâlniri stabilite pentru pregătirea revenirii sale la serviciu.
Niels a contestat măsura în fața judecătorilor, iar instanța a considerat că utilizarea ChatGPT nu reprezenta, în sine, un motiv suficient pentru concedierea imediată.
Judecătorul a apreciat că angajatul a avut un comportament într-o anumită măsură culpabil, însă compania nu a demonstrat că exista o interdicție clară în privința folosirii laptopului în scop personal și nici că acesta ar fi divulgat secrete comerciale. Întrebările adresate inteligenței artificiale priveau conflictul său de muncă, nu informații sensibile ale angajatorului.
Un alt aspect a cântărit decisiv în soluția instanței, firma susținând că Niels ar fi furnizat informații false în CV atunci când a fost angajat. Cu toate acestea, nu a putut prezenta dovezi care să susțină acuzația.
Întrucât cele șapte motive fuseseră prezentate ca un temei comun și indivizibil pentru concedierea imediată, lipsa probelor pentru una dintre acuzații a dus la invalidarea întregii măsuri. Astfel, instanța a stabilit că încetarea contractului de muncă în aceste condiții nu a fost justificată.
Printr-o hotărâre pronunțată la 22 mai 2026, rămasă definitivă, compania a fost obligată să îi plătească fostului angajat o indemnizație de tranziție de 2.976,04 euro brut și daune-interese de 4.565,70 euro brut pentru concedierea nelegală.
Citește și : Un castel vechi de aproape 800 de ani, scos la vânzare pentru doar un euro. La cât este estimată renovarea
La aceste sume s-au adăugat 1.578 de euro reprezentând cheltuieli de judecată, fără dobânzile legale. Despăgubirile și indemnizația au însumat 7.541,75 de euro, mult sub cei 50.000 de euro pe care bărbatul spera să îi obțină în urma negocierilor pentru care ceruse sfaturi de la ChatGPT.