Un antrenor român la naţionala Mongoliei: „Nu-mi este dor de România! În şase luni în ţară, am primit 2.500 de lei”

Dragoş Plopeanu şi-a făcut junioratul la Dinamo, iar mai târziu a evoluat pentru Dinamo II, Inter Gaz Bucureşti, Poli Timişoara II, CS Buftea, Gloria Buzău, Rapid Bucureşti şi la Oţelul Galaţi.

Plopeanu are 29 de ani, iar la naționala Mongoliei îl are ca antrenor principal pe germanul Michael Weiss (52 de ani), cu care s-a cunoscut la Oțelul, în 2014. „Petrec mult timp la birou, am locuința aproape de locul de muncă. Mă simt respectat, oamenii au cuvânt. Sunt corecții cu banii, nu întâlnești situații precum la noi. Am mașină cu șofer, vine să mă ia de la aeroport, suntem escortați peste tot și tot timpul, ca să fim în siguranță. Chiar astăzi (n.r. – luni) am vorbit cu conducerea despre prelungirea contractului. Sunt foarte mulțumiți de munca noastră. Dacă mă întorc? Am fost contactat de către cineva de la Steaua lui Gigi Becali, ca să mă întorc, dar i-am zis că nu dau situația de aici pe ce este în țară„, a spus Plopeanu, în interviul pentru Libertatea.

„Câștig cât un antrenor cu portarii în Liga 1, iar nivelul este unul bun. Am avut câteva rezultate bune. La Under 19 am bătut Singapore cu 4-2, a fost un rezultat istoric pentru Mongolia, și am făcut 1-1 cu Thailanda, la Under 23. La echipa mare, am fost la un pas să facem egal cu Taiwan, națională care la cinci zile distanță a învins Bahrein, o națională în care se pompează bani de mulți ani. Cu Taiwan, s-a terminat 2-4, dar la 2-3, în minutul 85, am avut ocazie de singur cu portarul. Spun toate astea ca să explic de ce este lumea mulțumită de munca noastră„, mai spune acesta.

Întrebat ce-i lipseşte din România, Dragoş Plopeanu a răspuns tranşant: „Nimic! Nu-mi este dor de România. Am vizitat zona asiei, este una extraordinară. Am văzut Coreea de Sud, Japonia, Taiwan. Am crezut că mă duc în Taiwan și iau 15 pereche de adidași cu 10 dolari. Da de unde! Să vezi ce prețuri sunt acolo, cât de mult s-a dezvoltat țara asta. Să vezi autostrăzi prin mijlocul orașului. România este departe de astfel de condiții, sunt țări care au luat-o cu mult înaintea noastră (…) Ce să-mi lipsească din România? În 2012, când am jucat la Gloria Buzău, în șase luni am primit doar 2.500 de lei. Să-mi fie dor de o astfel de viață? „.