Un arheolog român stabilit în Mexic a făcut o descoperire epocală. Studiile sale sunt legate de vechimea prezenţei oamenilor în America

Artefactele colectate, printre care 1.900 unelte din piatră cioplită, dovedesc că prezenţa oamenilor în grota Chiquihuite (nordul Mexicului) datează cu până la 33.000 de ani în urmă şi s-a întins pe o perioadă de 20.000 de ani, se arată în cele două studii publicate în revista Nature. ”Cercetările noastre aduc noi dovezi referitoare la o prezenţă străveche a oamenilor pe teritoriul Americii’‘, ultimul continent continent ocupat de om, a declarat pentru AFP arheologul Ciprian F. Ardelean, autor principal al unuia dintre cele două studii.

Cele mai vechi artefacte descoperite în această grotă, situată la altitudine mare, unde au fost realizate săpături încă din 2012, au fost datate cu radiocarbon (sau carbon 14) ca provenind dintr-o perioadă cuprinsă între 33.000 şi 31.000 de ani î.e.n. ”Sunt puţin numeroase, dar sunt totuşi aici”, a comentat cercetătorul de la Universitatea Autonomă din Zacatecas (Mexic). Acestea pun în evidenţă existenţa unei industrii litice necunoscute până la această dată, care utiliza unelte din piatră tăiate în lamele fine.

Întrucât în sit nu au fost descoperite oase sau ADN uman, ”este probabil că oamenii l-au utilizat drept bază relativ fixă, fără îndoială în timpul unor episoade sezoniere recurente în cadrul unor mişcări migratorii mai ample”, afirmă studiul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Originile primilor ocupanţi ai Americii sunt intens dezbătute în rândul antropologilor şi arheologilor. Timp de mai multe decenii, teza cea mai frecvent acceptată a fost cea a unei prezenţe umane datând din urmă cu 13.000 de ani, corespunzând perioadei denumite Clovis, considerată mult timp drept prima cultură de pe continentul american, care a stat la originea strămoşilor amerindienilor. Această teorie a culturii primitive Clovis a fost contestată în ultimii 20 de ani, odată cu noi descoperiri potrivit cărora primele populaţii erau mai vechi, însă doar până la 16.000 de ani în urmă.

Rezultatele acestor cercetări riscă aşadar să fie intens contestate. ”Aşa se întâmplă imediat după descoperirea unor situri mai vechi de 16.000 de ani: prima reacţie este fie negarea, fie o aprobare puternică”, a mai spus cercetătorul.

Potrivit site-ului researchgate.net, Ciprian F. Ardelean a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar în prezent este profesor şi cercetător la Universitatea Autonomă din Zacatecas.