Un cercetător român vrea să transforme fotosinteza într-o sursă de energie regenerabilă

Transformarea energiei solare în hidrogen prin fotosinteză, ca sursă inepuizabilă de energie regenerabilă ce ar putea înlocui dependenţa de combustibilii fosili, conservarea bazei genetice existente în cazul pomilor fructiferi şi legumelor din satele Sălajului, dar mai ales transformarea celui mai mare şi bine conservat monument baroc din Transilvania, castelul Wesselenyi, într-un centru internaţional de studii avansate în domeniul fotosintezei şi al biologiei vegetale sunt doar câteva din proiectele prin care Jiboul vrea să ajungă un vârf de lance pe harta mondială a cercetării biologiei vegetale, scrie Agerpres.

În vârstă de 39 de ani, Cosmin Sicora este originar din Jibou, fiind licenţiat în Microbiologie al Universităţii ‘Babeş-Bolyai’, Facultatea de Biologie şi Geologie Cluj-Napoca, unde a obţinut şi un master în manipularea genetică a plantelor. Studiile în România au fost completate de un doctorat în Biologia mediului înconjurător (summa cum laude) la Universitatea din Szeged, Ungaria, respectiv burse postdoctorale în mai multe ţări.

„În România, în general, am vrut să vin pentru că am vrut să demonstrăm că se poate face cercetare la nivel înalt şi la noi în ţară. De multe ori în străinătate mergeam la conferinţe ştiinţifice şi nu era nimeni din România pe domeniul nostru, de biologie vegetală, respectiv fotosinteză, ce lucram noi, şi mi se părea cumva un păcat, o lipsă până la urmă. Ştiam că există specialişti şi în România şi e păcat că nu se văd sau cercetarea românească din domeniul acesta nu e vizibilă internaţional. Atunci am hotărât să venim – sigur, şi legătura cu Jiboul a fost un factor determinant – dar în ideea aceasta că am crezut că se poate realiza ceva şi la Jibou şi eu zic că acum deja avem şi confirmarea că aşa este. Sunt venit deja de câţiva ani buni, din 2009, şi lucrurile merg bine”, a declarat pentru Agerpres Cosmin Sicora.

Alte articole

Se schimbă legea pentru cei care vor să-și pună panouri fotovoltaice

Ministrul Energiei anunță suport financiar pentru energia electrică din surse regenerabile

„Am venit în România odată cu criza economică. Asta a fost un ghinion, până la urmă, în sensul că banii din cercetare în România s-au împuţinat foarte tare din 2008 încoace dar, cu toate acestea, am avut proiecte finanţate din bani europeni şi avem în continuare proiecte finanţate prin programele de cercetare naţionale, asta şi datorită faptului că am venit cu o zestre de publicaţii ştiinţifice şi cu o credibilitate poate în domeniul cercetării care eu zic că ne-a favorizat şi am putut să câştigăm proiectele acestea, care au fost puţine. Avem în derulare un proiect care merge până anul viitor şi care se referă la identificarea rolului unor proteine implicate în fotosinteză. Fotosinteza e procesul prin care plantele fixează energia solară şi aduc un aport de substanţe, de energie până la urmă, pe Terra. Dacă înţelegem procesul acesta şi îl putem reproduce, ne-am asigura o sursă de energie practic inepuizabilă pentru că Soarele, de bine de rău, este o sursă de energie inepuizabilă şi am înlătura dependenţa societăţii umane de aceşti combustibili fosili care prin folosirea lor produc gazele cu efect de seră, produc toate aceste probleme de schimbare a climei şi tot ce implică lucrurile acestea”, a mai spus expertul pentru Agerpres.

„Proiectul se încadrează în contextul pe plan internaţional de dezvoltare a unor surse de energie verde, surse de energie regenerabilă, nepoluantă, care să asigure trecerea până la urmă a societăţii umane de la combustibilii fosili ca sursă de energie pe hidrogen, pentru că prin procesul de fotosinteză, fără a intra în detalii foarte profund, anumiţi electroni de acolo trec şi pot produce hidrogen prin acţiunea unei enzime numită hidrogenază. Ei bine, lucru acesta îl studiem noi: cum merg aceşti electroni spre hidrogenază, cum să facem să se producă mai mult hidrogen, să se capteze practic energia solară şi să se transforme în hidrogen – combustibil care nu poluează, pentru că atunci când ardem hidrogenul producem o moleculă de apă ce nu are efect poluant pe planeta noastră. Nu e un proiect izolat al nostru, suntem în colaborări cu institute mari şi puternice la nivel internaţional pe tipul acesta de proiecte. Noi facem o bucăţică a noastră din ce se lucrează pe plan internaţional. Colaborăm cu Imperial College din Londra, colaborăm cu Centrul de Cercetări din Szeged, nişte instituţii cu o tradiţie în domeniul cercetării pe plan internaţional”, a precizat Cosmin Sicora.

„Am depus o propunere de finanţare pentru un proiect care are ca scop înfiinţarea unui centru de studii avansate în domeniul fotosintezei şi al biologiei vegetale la Jibou, la Grădina Botanică, în Castelul Wesselenyi, care momentan este privat, dar care este în incinta Grădinii Botanice şi care s-ar preta foarte bine pentru un astfel de centru de studii, în sensul că i s-ar da o folosinţă şi ar fi integrat în felul acesta comunităţii locale, până la urmă, pentru că nu dorim să fie închis. Noi îl vedem ca un centru de studii dar care să aibă şi o aripă, mai ales etajul superior al castelului, care să fie deschisă publicului, restaurată bineînţeles, unde oamenii să poartă să aibă contact şi cu istoria locului şi, în plus, să vadă şi lucrurile interesante pe care le desfăşurăm acolo. Proiectul în sine are un scop ştiinţific, crearea unei baze ştiinţifice serioase. Centrul respectiv, dacă va fi finanţat, va avea un număr mare de cercetători, aparatură de înalt nivel internaţional care va fi folosită aici şi care va aduce un plus cercetării româneşti din domeniul biologiei plantelor. Vor fi aparate care au scopul de a caracteriza soiuri interesante de plante, de arbori, cu infrastructură de cercetare care încă nu există în România la nivelul acela, decât în puţine ţări europene. Ne va aduce un vârf de lance, ca să spun aşa, în domeniul cercetării din biologia celulară, dacă se va aproba, din păcate încă nu ştim niciun rezultat. Aşteptăm cu nerăbdare să vedem care va fi rezultatul propunerii noastre de finanţare”, a mai spus cercetătorul într-un interviu pentru Agerpres.

„Din păcate, poate şi ca o moştenire a perioadei comuniste, cercetarea românească este încă izolată în mare parte de tendinţele sau direcţiile de lucru internaţionale (…) Se simte nevoia de finanţare a cercetării, dar şi de dezvoltare a resursei umane, pentru că au fost perioade când au fost investiţi bani în cercetare. Din păcate nu s-au obţinut şi rezultatele scontate. Deci mecanismul în sine de finanţare a cercetării la noi mai trebuie optimizat, în sensul că atunci când se acordă proiecte sau granturi de cercetare e important şi să se urmărească ce se întâmplă cu acei bani şi ce rezultate se obţin. Paşi înainte s-au făcut, cu siguranţă. Mergem pe calea cea bună. Trebuie numai să ne grăbim ca să-i ajungem din urmă pe ceilalţi, că suntem un pic rămaşi în spate”, a precizat Cosmin Sicora.