Constantin Andrian Nimiţan a fost adus la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Suceava pe 25 august, chiar de mama lui. Se simţea rău, iar femeia s-a speriat.
Cu o zi înainte băiatul suferise un mic accident la joacă. Un prieten l-a împins şi s-a lovit la spate. Elena Nimiţan susţine că după ce i-au făcut câteva analize, micul pacient a fost trimis acasă pentru că ar fi fost sănătos.
"Am fost cu băiatul la spital, i-au făcut analize şi au zis că nu are nimic. Mi-au dat o reţetă şi ne-au trimis acasă", povesteşte Elena Nimiţan.
A doua zi, Adi, aşa cum îi spuneau prietenii, a început să se simtă şi mai rău. Aşa că mama lui a sunat la 112 şi a cerut să fie transportat cu ambulanţa la spital, unde a fost internat. Abia atunci medicii şi-au dat seama că pacientul avea tetanos. L-au vaccinat, însă era deja foarte târziu. Elena şi-a văzut băiatul stingându-se de la oră la alta. Şi-a strigat disperarea în spital. Le-a cerut doctorilor să-i salveze copilul, dar, susţine ea, i s-a spus că nu se mai poate face nimic.
"Mi-au dat afară din spital", a completat femeia, potrivit ziardesuceava.ro.
Conducerea Spitalului Judeţean Suceava susţine că nu este vorba despre un caz de malpraxis. Mama nu le-ar fi spus medicilor că băiatul a călcat într-un cui şi s-a înţepat în talpă.
"Înţepătura din talpă era veche de 10 zile. Înţepătura era veche, nu a fost declarată niciodată, el a venit pentru altceva. Avea probleme respiratorii. El trebuia să fie vaccinat antitetanos la momentul înţepăturii sau cel târziu în 24 de ore. Evenimentul este nefericit, Doamne fereşte, e o tragedie, un copil să moară la 11 ani este dezastrul de pe lume. Trebuie să conştientizăm, dacă ne tăiem mergem la spital sau la medicul de familie. Eu consider că nu a fost vorba despre o neglijenţă a medicilor", a explicat directorul medical Mircea Macovei.
Tetanosul este o boală gravă, acută, de natură infecţioasă ca urmare a contaminării unor plăgi tăiate cu bacilul tetanic, clostridium tetani. Bacilul tetanic se gaseşte în mediul înconjurător, singura cale de prevenire a infecţiilor fiind vaccinarea cu anatoxină tetanică care asigură o imunitate bună şi foarte bună împotriva bolii tetanice circa 10 ani de la administrare. Acesta este şi motivul pentru care plăgile sângerânde care intră în contact cu pământ sau obiecte murdare impune ca măsură preventivă un rapel al vaccinului antitetanic, care poate bloca complet declanşarea bolii. În absenţa vaccinului, imunitatea naturală împotriva tetanosului este nulă, iar imunitatea după boală este slabă sau absentă. Riscul de a face tetanos îi are orice persoană, în urma unor leziuni aparent minore.
facebook
twitter
