Un cunoscut profesor universitar de matematică afirmă că telefoanele nu trebuie confiscate în timpul orelor: „La ora de matematică toți copiii ar trebui să aibă telefonul sau tableta pe masă”

Într-un interviu pentru „Totul Despre Mame”, Radu Gologan vorbește despre modul în care elevii din generațiile actuale percep excelența și efortul necesar pentru a o atinge, despre momentul în care, de regulă, se pierde legătura copiilor cu matematica, despre cum școala poate afecta intuiția și despre greșelile aparent mici, dar esențiale, pe care părinții le fac acasă atunci când proiectează propriile temeri și experiențe asupra copilului.

Prof. Radu Gologan este, din 1978 cercetatător ştiinţific la Institutul de Matematică, iar din 2000 este profesor la la Facultatea de Automatică si Calculatoare din cadrul Politehnicii București.

Acesta afirmă că matematica se rupe adesea în jurul vârstei de 10 ani, când copiii trec în gimnaziu. Atunci diferențele de ritm între elevi și presiunea examenelor duc la frustrare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Atunci intervine disperarea examenelor: după ce ai pierdut dragostea și afinitatea, copilul spune „nu mai înțeleg nimic”. Lucrurile devin grave, intervine frica. Cu tot respectul față de dascălii de matematică, care în mare parte sunt dedicați, aici apare o problemă: în practică, elevul care rămâne în urmă nu mai e stimulat să învețe. E o chestiune psihologică, până la urmă”.

Alte articole

Comisia Europeană, set de măsuri pentru reformarea sistemului educațional. Cum vor fi ajutați elevii să își dezvolte competențele necesare

O mamă, revoltată de faptul că profesorii ridică tonul la elevi. Femeia a cerut printr-o postare online ca dascălii să fie amendați: „Să se aplice reguli”

Părinții joacă un rol esențial: proiectarea propriilor temeri sau a frustrărilor asupra copilului poate diminua interesul și încrederea acestuia. În schimb, susținerea și respectul pentru învățare stimulează motivația și dorința de a excela.

Citește și: Ilie Bolojan, despre norma didactică din 2026. Ce spune premierul despre viitorul ministru al Educației: „Va fi susținut de PNL”

Comparativ cu generațiile anterioare, copiii olimpici de azi fac sacrificii mai puține, dar sunt mai buni din punct de vedere tehnic. Elevii cu care au succes se concentrează mai mult pe competiție și rezultate decât pe plăcerea de a învăța, iar stimulii externi, precum tehnologia și mass-media, reduc timpul dedicat studiului. Efortul și perseverența rămân însă fundamentale pentru excelență, iar școala trebuie să ofere sprijin diferențiat, pentru ca fiecare copil să aibă șansa de a progresa.

„E o diferență foarte mare. O diferență de abordare a acestor competiții, a ideii de a avea un viitor pe o anumită cale. Se vede diferența de la vremea când eram eu olimpic și prietenii mei, colegii mei, care sunt acum ingineri, medici, matematicieni. Imediat după facultate am început să am tangență cu olimpicii, cu câteva generații foarte bune. Da, era puțin altfel. O dată că era mult mai multă intuiție și, să zicem, bază, pentru competiții. Astăzi, dacă mă întrebați despre sacrificiul real, de tipul „lucrez ore în șir, renunț la timp liber”, sunt foarte puțini. Asta e diferența. Sunt mult mai puțini, dar mult mai buni”, spune Radu Gologan.

Matematica nu este doar o disciplină practică, ci și un exercițiu al gândirii logice. Predarea clasică poate inhiba creativitatea, iar profesorii trebuie să stimuleze gândirea independentă a elevilor. În epoca tehnologiei, telefoanele și tabletele nu trebuie interzise, ci folosite corect, prin aplicații educative care stimulează atenția și competiția constructivă.

Mai departe, Gologan subliniază că familia rămâne cheia succesului: identificarea timpurie a talentului, încurajarea efortului și transmiterea respectului pentru școală sunt esențiale.Matematica antrenează gândirea, memoria și capacitatea de rezolvare a problemelor , abilități esențiale și în viața de zi cu zi, nu doar pentru cariere tehnice.

Radu Gologan recomandă părinților și profesorilor să combine disciplina cu libertatea de gândire, să permită copiilor să înțeleagă conceptele în felul lor și să facă exerciții.

„Într-adevăr, există această tendință de a idealiza: „haideți să ne jucăm până la 20 de ani, colorăm și ne distrăm și ce frumos învățăm!” Nu e adevărat! Învățarea reală înseamnă efort, școala nu e un loc în care ne bucurăm și ne odihnim. Învățarea e mușchi. Mușchi pentru creier. Totuși, rămân optimist în șansele educației din România și am speranța că lucrurile vor merge într-o direcție bună”.

Citește și: Povestea influencerului din SUA care s-a mutat în Oradea, după ce soția sa româncă a fost deportată: „Asta a pus România pe hartă”