Un cutremur major, devastator pentru Bucureşti. Aproximativ 4.000 de clădiri, în pericol de prăbuşire

„Trăim într-un oraş în ruină. Există riscul să ne pierdem viaţa în acest oraş. Starea patrimoniului construit este dramatică”, avertizează reprezentanţii ARCEN, după inventarierea a 25 de zone protejate în cadrul proiectului Catalog Bucureşti.

„În lista oficială a imobilelelor expertizate tehnic a Primăriei Capitalei sunt 1.600 de imobile cu risc seismic I, pericol de prăbuşire. În aceeaşi listă, încă vreo 2.000 de imobile sunt încadrate în categorii de urgenţă I, II sau III, dar neîncadrate în clase de risc seismic. Acele 2.000 de clădiri încadrate în categorii de urgenţă, dar nu şi în clase de risc seismic sunt de fapt tot imobile cu risc seismic I. Deci, Bucureştiul oficial nu are doar 1.600 de imobile cu risc seismic I, ci aproape 4.000 în pericol de prăbuşire în cazul unui seism mare. Asta, doar oficial”, a explicat Edmond Niculuşcă, preşedinte ARCEN, după ce echipa de voluntari (arhitecţi şi urbanişti) a asociaţiei a cercetat starea construcţiilor din zona protejată a oraşului.

Expertizele seismice sunt foarte puţine la nivelul întregului Bucureşti. De fapt, nu se cunoaşte această situaţie a clădirilor care vor cădea în cazul unui cutremur, mai spun ei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„ARCEN nu face expertize seismice, dar Asociaţia pentru reducerea riscului seismic, partener în proiectul Catalag Bucureşti, prin ingineri structurişti, explică unde sunt probleme structurale şi indică atenţionări pentru o serie de imobile, dar e clar că în 2020 (când se va încheia cartarea celor 98 de imobile din zone protejate, n.r) nu vor fi doar 4.000 de clădiri care reprezintă risc seismic, ci poate 10.000 care au probleme serioase structurale. Şi, să fii primarul unui oraş sau să candidezi, având o astfel de statistică, care arată foarte clar că există vreo 10.000 de clădiri cu risc seismic, nu poţi să aspiri la funcţie fără să vii cu o propunere de soluţie”, a precizat preşedintele Asociaţiei, potrivit news.ro.

Alte articole

Ce procent din salariu se duce pe rata unui apartament cu două camere în București, în 2026

Cutremur de peste 3 grade în Vrancea. În ce orașe a fost simțit

Potrivit ARCEN, Calea Moşilor, strada tradiţională comercială, are în total 113 imobile dintre care construite, fără parcele libere, – 98, iar 32 sunt monumente istorice. 7,8% dintre imobilele din zona protejată Calea Moşilor sunt construite între 1990 şi 2000, când nu existau regulamente de zonă protejată. După anul 2000, 6% dintre imobile sunt construite în zona protejată şi 15 parcele sunt neconstruite.

Sunt 32 de monumente istorice şi 11 propuse spre clasare în această zonă. Respectarea de înălţime în zona protejată Calea Moşilor, neconformă cu regulamentul – 53 sub limita impusă de lege în anul 2000 şi peste limita impusă de lege în anul 2000 sunt 22 de imobile.

La categoriile risc seismic: în clasa I sunt încadrate 5 imobile, 2 imobile – cu risc II, 28 de imobile – categorii de urgenţă, neîncadrate în risc seismic, dar care riscă să se prăbuşească, un imobil expertizat – propus spre demolare, şi 52 nu sunt expertizate.

S-a descoperit, conform inventarului, că sunt 27 de clădiri pe Calea Moşilor în pericol de prăbuşire a unor elemente decorative, faţade sau întreaga construcţie, dintre care 12 sunt monumente istorice şi au un grad grav de prăbuşire. Zece clădiri şi 113 riscă oricând să se probuşească, conform datelor culese de ARCEN prin proiectul Catalog Bucureşti.