Iuliu Torje lucrează ca anestezist în Germania și este revoltat de ideea premierului Bolojan de a-i ține în România pe cei care termină Facultatea de Medicină la buget o anumită perioadă.
”Stimate domnule prim-ministru,
Aici va scrie unul dintre cei plecați.
Un medic format în România. Un medic care a ales exilul profesional din refuzul de a accepta mediocritatea impusă prin sistem.
Domnule Ilie Bolojan,
Ideea obligativității medicilor de a lucra în România după terminarea studiilor este din punctul meu de vedere simptomul unui stat care nu mai știe să convingă și încearcă să constrângă și dovada clară a unui eșec structural, mascat sub discurs de responsabilitate publică.
Da, statul poate obliga. Dar într-un stat de drept, obligația este inseparabilă de ofertă. Ca să explic mai simplu.. Statul oferă → profesionistul rămâne. Statul eșuează → profesionistul pleacă.
Ce propuneți dumneavoastră este ruptura unilaterală a acestui contract: statul nu performează, dar tu rămâi obligat.Medicul nu este proprietatea statului. Medicii nu trebuie obligați să rămână. Statul trebuie forțat să devină un loc în care merită să rămâi.Până când:
• salariile sunt corecte,
• gărzile sunt plătite corect,
• spitalele sunt funcționale,
• educația este accesibilă,
• promovarea este pe merit,
• feudalismul medical este eliminat,
orice discuție despre obligativitate este o recunoaștere a eșecului statului, nu o soluție.
Și da, am plecat. Dar nu eu am abandonat România. România și-a abandonat medicii cu mult înainte”, este mesajul medicului român din Germania.
Conducerile universităților de Medicină, însă, consideră legitimă ideea ca absolvenții formați la buget și medicii care au făcut rezidențiat plătit de stat să lucreze o perioadă în România.
„Trebuie să discutăm despre un mecanism de reciprocitate, atunci când formarea medicală este finanțată din bani publici. Propunerea poate fi discutată ca un soi de mecanism de recuperare a investiției publice și de corecție a unui deficit teritorial, dacă îl putem proiecta ca un angajament de serviciu și nu ca o restrângere arbitrară a mobilității”, spune rectorul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMFST Târgu Mureș), Leonard Azamfirei, potrivit Mediafax.
Acesta consideră că problema sistemului nu ține doar de numărul de absolvenți, ci mai ales de distribuția lor în teritoriu și de atractivitatea sistemului pentru tineri medici.
România formează mulți absolvenți de Medicină, însă o parte dintre aceștia sunt studenți internaționali care nu rămân în țară. În același timp, există dezechilibre majore în interiorul sistemului: medicina de familie reprezintă o cincime din totalul medicilor, iar peste 90% dintre medici lucrează în mediul urban.
„Avem o discrepanță majoră care necesită o soluție pe termen lung, care este în primul rând politică și abia după aceea administrativă. Cred că un model mai rezonabil este unul de tip contractual, cu obligații de serviciu sau cu rambursare proporțională, care să fie aplicat nediscriminatoriu și probabil dublat de stimulente”, a explicat rectorul.
Și rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Buzoianu, a declarat că ideea premierului este legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile. Potrivit acesteia, subiectul trebuie tratat ca o politică publică amplă, care să echilibreze nevoia sistemului de sănătate cu drepturile profesionale ale medicilor.
„Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic. De aceea, o perioadă minimă de practică în România, după un parcurs educațional finanțat de stat, poate fi o soluție corectă, cu condiția să fie însoțită de măsuri care fac această obligație realistă și echitabilă”, a spus aceasta.
Reamintim că Ilie Bolojan a declarat marți, la Parlament, că absolvenţii facultăţilor de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puţin câţiva ani după absolvire.
„În ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural- urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi în ţara noastră de o pregătire medicală pe toată durata studiilor făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român, ai o obligaţie faţă de ţara aceasta.
Şi cel puţin câţiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani de zile, trebuie să lucrezi undeva în România”, a declarat Bolojan, la dezbaterea cu primarii organizată de Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.
El a atras atenţia asupra faptului că există 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, dintre care doar 1.000 angajaţi în sectorul public. Pe de altă parte, există mulţi medici români care ajung să lucreze în alte ţări.
„Atunci cu siguranţă nu vom avea 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, vreo 4.000 la rezidenţiat şi, după nu ştiu câţi ani de zile, cam 1.000 de angajaţi în sectorul public. Şi ceilalţi, din păcate, sunt pierduţi şi suntem pe locurile unu, doi şi trei, în multe ţări europene, ca număr de medici. Dar pentru asta trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi, într-adevăr, să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urban mic şi aşa mai departe”, a precizat Bolojan.