„Negocierile au fost purtate cu bună credinţă şi cu grijă pentru banii ce vor fi strânşi, indiferent dacă ei veneau din fonduri publice sau private. Cu devoţiune pentru figura lui Constantin Brâncuşi. Orice alt scenariu vehiculat este fie o speculaţie ieftină, fie un atac răuvoitor. Ceea ce mă face să cred că PSD ori are alt interes cu aceste acuzaţii, ori nu înţelege nimic”, a scris Vlad Alexandrescu, pe Facebook.

Vlad Alexandrescu a precizat că atunci când a devenit ministru al Culturii, negocierile începute de Guvernul Ponta cu proprietarii lucrării lui Brâncuşi eşuaseră din mai multe motive. „Întâi, pentru că poziţia Guvernului Ponta a fost şovăielnică. Ezita între a recunoaşte proprietatea şi a nu o recunoaşte, în ciuda unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Acest lucru a dus la o atitudine nerespectuoasă a comisiei de achiziţie numită de Guvernul Ponta faţă de proprietarii de drept. La un moment dat, li s-a spus acestora că ar trebui să cedeze lucrarea statului gratis, din patriotism, ceea ce i-a antagonizat şi a înveninat negocierile. În al doilea rând, evaluările celor doi experţi agreaţi de comisia de achiziţie nu au concordat, iar comisia a decis arbitrar să facă o medie între cele două. Proprietarii, la rândul lor, invocau o a treia evaluare a unui expert independent, ales de tribunal în cursul procesului de redobândire, care preţuise lucrarea la 20 milioane de euro. Ministrul Culturii de la acea vreme, Ionuţ Vulpescu, a făcut proprietarilor o ofertă scrisă în valoare de 5 milioane de euro, ofertă pe care aceştia au refuzat-o în scris. Acest refuz a sancţionat nu numai eşecul unei evaluări corecte, ci şi întreaga negociere pe care Guvernul Ponta a dus-o cu proprietarii lucrării lui Brâncuşi”, a explicat Vlad Alexandrescu.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Victor Ciutacu: „Se-ncinge tărâța-n jucătorii campaniei ...

Nicolae Ciucă, despre alegerea lui Cîrstoiu pentru a candida ...

El a menţionat că, la dezbaterea în Parlament a Legii Bugetului de Stat pentru 2016, care a avut loc în decembrie 2015, a cerut în Comisiile de Cultură introducerea unui amendament care să prevadă măcar suma de 5 milioane de lei pentru a avea o sumă de pornire într-o negociere cu proprietarii. ”Amendamentul a fost respins în Comisiile de Buget-Finanţe şi, mai apoi, în plenul Parlamentului”, a mai precizat fostul ministru.

Cum negocierile stagnaseră, explică Vlad Alexandrescu, proprietarii „Cuminţeniei Pământului” i-au cerut, ca ministru al Culturii, să îşi exprime în scris refuzul de a exercita dreptul de preempţiune pentru achiziţia statuii, astfel încât lucrarea să poată fi scoasă la licitaţie publică.

”Am considerat că această sculptură de o valoare artistică excepţională a lui Constantin Brâncuşi, cel mai cunoscut artist plastic român din toate timpurile şi care reprezintă un punct de cotitură pentru arta modernă, trebuie să rămână în circuitul public. Am socotit, de asemenea, că este un moment istoric, când statul român se poate implica decisiv în circuitul bunurilor culturale mobile din România”, a mai notat fostul ministru.

Campania de subscripţie publică a fost, spune el, şi un semnal de alarmă legat de faptul că Ministerul Culturii nu are bani în buget pentru a cumpăra lucrări de artă din patrimoniu.

”Am proiectat campania de strângere de fonduri care a urmat şi ca un gest demonstrativ pentru a atrage atenţia asupra faptului că, de ani de zile, Ministerul Culturii nu are nici un leu în buget cu care să poată cumpăra lucrări de artă din patrimoniu care se vând pe piaţa liberă şi nici lucrări de artă contemporană, achiziţionate direct de la artişti. Pentru toate aceste motive, am cerut şi am primit susţinerea prim-ministrului Dacian Cioloş şi a întregului Guvern”.

Un memorandum, adoptat de Guvern, a stabilit o nouă comisie de negociere compusă din doi reprezentanţi ai ministerului Culturii, un reprezentant al ministerului Finanţelor, unul al ministerului Justiţiei, un expert internaţional, un observator din partea societăţii civile. ”Cum acest memorandum are un caracter confidenţial, numele persoanelor nu pot fi comunicate decât cu acordul acestora. Comisia şi-a desfăşurat lucrările fără să fie retribuită. Ea a acţionat în sprijinul interesului public”, a adăugat Vlad Alexandrescu.

Potrivit mesajului, principiile negocierii au avut în vedere: recâştigarea încrederii între părţile aflate în negociere, existenţa rapoartelor de expertiză de diferite valori, clasarea lucrării lui Brâncuşi în categoria bunurilor culturale mobile din Tezaurul Patrimoniului Cultural Naţional, o negociere fermă prin care valoarea lucrării să fie recunoscută, dar interesul cetăţenilor şi disponibilitatea financiară a statului să primeze, o reconciliere istorică între Statul român şi proprietarii lucrării.

”Reamintesc aici că valoarea unei opere de artă de un caracter excepţional nu poate fi determinată pe baza unui mercurial. Nu este vorba despre un kilogram de morcovi. O sculptură în lemn de stejar de Brâncuşi, «Portretul Doamnei L.R.», executată în 1914, a fost vândută în 2009, la Christie’s, cu suma de 29.185.000 de euro. «Pasărea în văzduh», o sculptură în marmură din 1922, a fost vândută în 2005, tot la Christie’s, cu suma de 27.460.000 de dolari. În aceste condiţii, comisia de negociere a fost mandatată de a obţine cel mai bun preţ, ca o soluţie de compromis între oferta de 5 milioane de euro ce fusese refuzată de proprietari şi singura evaluare pe care proprietarii o acceptau, aceea de 20 de milioane de euro. Valoarea de 11 milioane de euro a fost compromisul cel mai avantajos între părţi pe care l-a putut obţine. Oferta scrisă adresată proprietarilor a fost acceptată. Ulterior, aceştia au acceptat şi termenul de plată pentru efectuarea tranzacţiei”.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a scris sâmbătă, pe Facebook, că îl invită pe Dacian Cioloş la ”un exerciţiu de transparenţă” şi îl întreabă în urma căror evaluări s-a ajuns la suma de 11 milioane de euro pentru achiziţionarea sculpturii ”Cuminţenia Pământului” şi dacă Guvernul a fost cu adevărat interesat de opera lui Constantin Brâncuşi sau a fost o campanie electorală mascată.