Un general avertizează: Rusia ar putea lansa un atac asupra NATO „chiar mâine”/ Congresul SUA avertizează oficial Pentagonul după retragerea trupelor din România: „Încurajează Kremlinul”

Un general german avertizează că Rusia ar putea lansa un atac limitat asupra teritoriului NATO în orice moment. El arată că există trupe rusești care nu sunt implicate în războiul din Ucraina. Acestea ar putea fi utilizate „chiar mâine” pentru un atac.
Rusia are capacitatea pentru a efectua un atac limitat împotriva teritoriului NATO în orice moment, dar decizia de a acționa depinde de poziționarea aliaților occidentali, a avertizat un înalt oficial militar german.

România solicită SUA să anuleze retragerea trupelor americane din țară (Politico)

„Dacă ne uităm la capacitățile și puterea de luptă actuale ale Rusiei, Rusia ar putea lansa un atac la scară mică împotriva teritoriului NATO chiar de mâine”, a declarat generalul-locotenent Alexander Sollfrank pentru Reuters.
„Mic, rapid, limitat la nivel regional, nimic mare – Rusia este prea ancorată în Ucraina pentru asta”, a adăugat generalul.
Sollfrank, care conduce comandamentul operațiunilor comune al Germaniei și supraveghează planificarea apărării, a reiterat avertismentele NATO conform cărora Rusia ar putea lansa un atac la scară largă asupra alianței formate din 32 de membri în 2029, dacă eforturile sale de înarmare persistă.

Rusia își păstrează forțe de luptă în ciuda eșecurilor de pe front

Vorbind de la sediul său din nordul Berlinului, Sollfrank a declarat că, în ciuda eșecurilor din Ucraina, forțele aeriene ruse își păstrează o forță de luptă substanțială, iar unitățile sale nucleare și de rachete rămân neafectate. Deși Flota Mării Negre a suferit pierderi semnificative, alte flote rusești nu au fost reduse, a spus el.

Alte articole

Război în Ucraina. Rusia loveşte în punctele nevralgice din Kiev, apel disperat făcut de Zelenski

Ucraina ripostează dur după atacul de sute de milioane de dolari al Moscovei. Rachetele Flamingo au lovit o bază strategică din Rusia VIDEO

Congresul adresează o scrisoare oficială secretarului Pete Hegseth în care critică Pentagonul pentru retragerea trupelor din România şi avertizează că mişcarea încurajează Rusia: „Solicităm cu tărie reconsiderarea acestei decizii şi o explicaţie”

Republicanii şi democraţii din Congresul SUA au făcut o rară alianţă pentru se opune planului Pentagonului de a retrage trupele americane din România, avertizând – printr-un demers oficial – că această mişcare ar putea transmite un mesaj de retragere în faţa Moscovei, în contextul în care războiul Rusiei în Ucraina continuă, relatează corespondentul „Kyiv Post” la Washington.

Reacţia este oficializată într-o scrisoare adresată secretarului apărării Pete Hegseth, emisă joi, şi iniţiată de Bill Keating, democrat, membru al Subcomisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, Brian Fitzpatrick, republican, copreşedinte al grupului pentru relaţiile cu Ucraina, Tom Suozzi (democrat) şi Michael Turner (republican), ultimii doi copreşedinţi ai grupului din Congresul SUA pentru relaţiile cu România.
Alţi şaisprezece congremeni, din ambele partide, au semnat scrisoarea, subliniind profunda îngrijorare din ambele tabere politice cu privire la decizia administraţiei de a reduce prezenţa militară americană pe flancul estic al NATO.

Scrisoarea menţionează în mod explicit principala preocupare: „Vă scriem pentru a ne exprima îngrijorarea serioasă cu privire la anunţul că Departamentul Apărării va retrage 700 de militari americani din România, de pe flancul estic al NATO”.

Grupul bipartizan de congresmeni avertizează că retragerea, care survine în contextul în care Ucraina continuă să lupte împotriva forţelor ruse, riscă să submineze credibilitatea SUA în Europa şi să slăbească puterea de descurajare a NATO.

„În contextul în care războiul din Ucraina continuă să facă ravagii, această mişcare subminează angajamentele americane faţă de Europa şi alianţa transatlantică în ansamblu”, au scris ei, adăugând că această decizie contrazice şi obiectivul declarat al preşedintelui american Donald Trump de a asigura o pace durabilă în Ucraina.

Scrisoarea menţionează şi o serie de provocări recente din partea Rusiei – inclusiv incursiuni cu drone în Polonia, încălcări ale spaţiului aerian al Estoniei şi al României şi tactici de război hibrid îndreptate împotriva membrilor NATO – ca dovadă că ameninţarea din partea Moscovei rămâne „persistentă şi acută”.

CONGRESMENII SUBLINIAZĂ ROLUL ROMÂNIEI CA PARTENER-CHEIE

Ei subliniază, de asemenea, rolul României ca partener cheie: găzduirea unei baze de apărare antirachetă Aegis Ashore a SUA şi funcţionarea ca centru logistic pentru operaţiunile legate de Ucraina de-a lungul Mării Negre.

„Bucureştiul a demonstrat o hotărâre fermă în sprijinul apărării colective a NATO”, au scris ei.

Critica marchează o diviziune notabilă în rândul republicanilor, unde disensiunile publice împotriva Casei Albe au fost rare în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump, notează Kyiv Post. Participarea lui Turner – alături de Fitzpatrick – semnalează un disconfort tot mai mare în rândul republicanilor preocupaţi de securitatea naţională faţă de poziţia militară „America First” a Casei Albe, adaugă corespondentul Kyiv Post, Alex Raufoglu, care „se ocupă de Departamentul de Stat al SUA, călătorind în mod regulat împreună cu secretarul de stat american”, după cum afirmă „cartea de vizită” care îi însoţeşte semnătura în publicaţia ucraineană.

Citește și : VIDEO Tragedie naţională: 11 morți și zeci de răniți într-un incendiu devastator la un azil din Tuzla. Preşedintele şi premierul au reacţionat imediat

Administraţia americană insistă că reducerea efectivelor face parte dintr-un „proces deliberat de asigurare a unei poziţii echilibrate a forţelor militare americane”, indicând contribuţiile sporite la apărarea europeană şi capacităţile îmbunătăţite ale aliaţilor precum România. Dar legislatorii susţin că retragerea în acest moment joacă direct în favoarea Kremlinului. „Această decizie oferă Moscovei un argument în plus, sugerând că Statele Unite se retrag din Europa tocmai în momentul în care Ucraina şi aliaţii săi se confruntă cu o presiune crescândă”, avertizează congresmenii în scrisoare.

Demersul vine în contextul în care se profilează o luptă legislativă mai amplă, iar congresmenii pregătesc o lege pentru a bloca retragerea trupelor – o acţiune ce ar pune Congresul în conflict direct cu Pentagonul şi Casa Albă, scrie Kyiv Post.

Scrisoarea se încheie cu o cerere fermă: „Solicităm cu tărie reconsiderarea acestei decizii şi o explicaţie adresată Congresului şi comisiilor relevante cu privire la modul în care Pentagonul intenţionează să consolideze relaţiile transatlantice şi să îşi continue angajamentele faţă de alianţa NATO”.

Odată cu această coaliţie bipartită rar întâlnită în mandatul lui Trump, administraţia se confruntă acum cu un test legislativ şi politic cu privire la măsura în care se va schimba poziţia Washingtonului faţă de Europa – şi dacă reducerile simbolice se vor transforma într-o retragere substanţială, conchide corespondentul Kyiv Post.