Un maramureşean potcoveşte ouă la propriu. Cum se fac operele de artă

Chiar dacă la prima vedere sintagma de „ouă potcovite” pare o metaforă, bărbatul reuşeşte să facă acest lucru la propriu, scrie voceatransilvaniei.ro. Pune o potcoavă pe ou, bate cuie, exact ca o potcoavă la cal, astfel încât bucata de fier rămâne fixată pe coajă. În sat lumea în numeşte „coaci de ouă ” pentru că astfel se numesc potcovarii de cai, numai că Felician Dumitru Fărcaş pune potcoave la ouă şi nu la animale. Este un om hâtru care are mereu o vorbă bună sau o glumă pentru cei cu care intră în dialog.

Citeşte şi Masa de Paşte: Soluţii naturale şi sănătoase pentru a vopsi ouăle

Potcoveşte ouă de mai bine de 30 de ani

Fost miner, a învăţat meşteşugul potcovirii ouălor de la un coleg, care la rândul lui a învăta pe undeva prin Valea Jiului. „Am devenit curios, dar colegul acela era foarte zgârcit în explicaţii.După mai multe insistenţe, am reuşit să-l trag de limbă şi mi-a dat câteva detalii. Iar toate astea m-au ambiţionat să încerc şi eu să potcovesc ouă. Era o provocare. Pentru că el se ocupa de această chestie migăloasă şi m-am gândit că şi eu pot să fac asta. Şi am reuşit”, spune Felician Dumitru Fărcaş. În cele trei decenii de când a prins acest meşteşug a potcovit mii de ouă dar a spart probabil de două ori pe câte a reuşit să le finalizeze. Întrebat dacă are o socoteală a reuşitelor şi a eşecurilor râde. „La început am spart mai puţine ouă decât ulterior, după ce am intrat într-o anumită rutină. Că după ce mi-am zis «merge treaba», am spart mai multe ouă pentru că n-am mai fost probabil atât de atent ca la început”, explică acesta.

Alte articole

Ouă roșii oprite de la vânzare de comisarii ANPC, în Carrefour Mega Mall

Metodele prin care poți vopsi ouăle de Paște. Secretele la care bunicile noastre apelau în trecut

Cum se potcovesc ouăle

Pentru a potcovi un ou ai nevoie în primul rând de multă, multă răbdare pentru că este un lucru extrem de migălos. Pentru fiecare lucrare făcută, maramureşeanul are nevoie de aproximativ două ore. Îşi pregăteşte singut toate materialele, începând de la potcoava de metal până la ouă. Nu are nevoie de ouă deosebite, se pot folosi orice fel de ouă. „Potcoava o fac din plumb, pentru că este maleabil, iar coaja de ou, fiind foarte sensibilă, normal că trebuie un material mai moale. Cuiele se fac tot din plumb. E multă migală pentru că trebuie să se potrivească cât mai bine.
Fac potcoava, o mulez cât mai aproape de forma oului, şi apoi se însemnează locurile unde vin date găurile. Aproape ca şi la cal. Diferenţa este că acolo bagi cuiul direct prin potcoavă, iar aici trebuie să găureşti coaja. Prin găurile date în ou, se scoate conţinutul prin suflare sau aspirare”, spune Fărcaş.

Citeşte şi Ce să faci în Duminica de Paşte ca să îţi meargă bine tot anul

Momentul culminant însă vine la final când trebuie fixată potcoava. O secundă de neatenţie şi întreaga muncă de până atunci se poate pierde foarte uşor. „Tensiunea vine la final. Pentru că după ce ai lucrat atâta, ai toate şansele să spargi oul în momentul în care se îndoaie cuiele. Dar nu e simplu nici atunci când faci potcoava după forma oului. Este foarte mult de lucru până aduci potcoava într-o asemenea formă încât să se muleze pe ou”, mai spune acesta.

În plus, dacă se sparge coaja şi potcoava trebuie refăcută, ajustată după forma unui alt ou.

De unde vine „potcovitul” de ouă

Meşteşugul de a potcovi ouăle nu are nicio legătură cu Sărbătorile Pascale. Pe vremuri, în marile ateliere de fierărie, „potcovitul ” de ouă era „testul suprem” al unui ucenic pentru a deveni maestru. „Pe vremuri, calfele, după ce-şi făceau ucenicia în atelierele fierarilor, aveau de dat un test prin care să-şi dovedească măiestria. Şi cel mai bine se vedea dacă şi-au format mâna de meseriaş în momentul în care li se dădea un ou în mână şi li se cerea să-l potcovească. Iar pentru asta aveau o singură încercare”, explică meşterul.

Cadouri inedite

Ouăle potcovite realizate de Felician Dumitru Fărcaş au ajuns pe la prietenii dar şi la clienţi din întreaga lume. A participat la numeroase târguri de artizanat şi la demonstraţii în cadrul acestora. Ar avea piaţă pentru ele, a primit chiar oferte de la magazinele de suveniruri dar a refuzat pentru că „astfel de lucruri migăloase nu se fac în serie”. Mai mult, spune că nu ar potcovi niciodată un ou încondeiat pentru că mesajele diferite. „ Fiecare are alt mesaj. Aici e vorba de măiestrie, de îndemânare, iar încondeierea este altă poveste”, mai spune artistul.

Şi-a perfecţionat meşteşugul

Ca orice meşteşug în care eşti autodidact trebuie să te autoperfecţionezi şi la fel a măcut şi meşterul din Unguraş. De obiceui la un ou potcovit se folosesc şase sau opt ouă dar nu a făcut aşa de la început. Inţial a folist 11 astfel de cuie, cu câte cinci lateral şi unul în vârf dar fierarul satului i-a atras atenţia că nu se pun cuie în vârful potcoavei şi el s-a conformat.
Întrebat dacă la lăsa meşteşugul urmaşilor spune că şi-a învăţat unepot să potcovească ouă dar acesta nu se mai ocupă de aşa ceva astfel că a rămas singurul din Maramureş care mai face aşa ceva.