Un nou seism poate lovi oricând Nepalul. Cutremurul din aprilie nu a eliberat toată energia de pe falie

În luna aprilie un cutremur cu magnitudinea de 7,8 grade, cu epicentrul la 80 de kilometri nord-vest de Kathmandu, a ucis peste 9.000 de oameni și a lăsat în urmă importante pagube materiale. Conform geologilor, acest cutremur s-a produs pe falia denumită Main Himalayan Thrust.

„Main Himalayan Thrust este o falie pe care s-au produs cutremure puternice cam în fiecare secol”, conform coordonatorului acestui studiu, Jean-Philippe Avouac, geofizician de la Universitatea Cambridge (Anglia). „Nepalul a pierdut doi regi în aceste cutremure, unul în 1255 și celălalt în 1344. Ultimul mare seism care a lovit Nepalul (în afara celui din aprilie), în 1934, a avut magnitudinea de 8,2 grade și a distrus Kathmandu”, a adăugat el.

Oamenii de știință susțin că seismele puternice se produc pe linii de falie din adâncul Pământului, unde straturi de roci care sunt blocate unul în celălalt alunecă brusc, eliberând în manieră catastrofală energia acumulată de-a lungul unor perioade lungi de timp. Pentru a afla cât de multă energie a fost eliberată pe falia Main Himalayan Thrust în timpul seismului din aprilie, dar și dacă a mai rămas energie acumulată ce ar putea provoca un nou cutremur, seismologii au analizat modul de desfășurare al dezastrului folosind seismometre dar și imagini din satelit.

Alte articole

Metoda prin care poți verifica „energia casei”. Ai nevoie doar de un pahar cu apă și puțină sare

Anunţul de ultimă oră al Hidroelectrica privind facturile. Ce trebuie să facă românii

Ei au ajuns la concluzia că undele seismice s-au răspândit spre est cu viteze de aproximativ 10.800 km/h, străbătând o distanță de 140 km și „deblocând o parte din falia Main Himalayan Thrust pe care s-a format masivul Himalaya”, conform lui Avouac, care și-a prezentat concluziile în ultimul număr al revistei Nature Geoscience.

Acest cutremur „a fost, de fapt, relativ slab”, susține Avouac. „Deși a fost cu certitudine o adevărată tragedie, cu aproape 10.000 de morți, nu face parte din categoria cutremurelor cu adevărat puternice care se pot produce în această regiune”, a precizat el.

Citeşte şi Cutremurul din Nepal: Bilanţul a urcat la 6.204 de morţi şi aproape 14.000 de răniţi

Seismul din luna aprilie din Nepal a dus la deblocarea unei mici fracțiuni a faliei. „O fâșie de falie de aproximativ 120 de kilometri lățime este complet blocată de la un capăt al Himalayei până la celălalt, pe o distanță de 2.000 de km”, susține Avouac. „Acest lung segment de vest al faliei a rămas blocat (acumulând energie) din anul 1505” și poate declanșa un seism cu mult mai puternic decât cel produs în luna aprilie.

Într-un studiu diferit Avouac și colegii săi au folosit rețelele GPS în regiunea cutremurului pentru a monitoriza cu exactitate modul în care s-a rupt falia. Ei au ajuns la concluzia că falia a alunecat un timp relativ scurt, de doar 6 secunde, accelerând și încetinind lin. Prin urmare, nu a generat acel tip de unde seismice de înaltă frecvență care au capacitatea de a distruge și clădirile cu înălțime mică, cum sunt majoritatea clădirilor de locuințe din regiune.

„Când am auzit că s-a înregistrat un cutremur cu magnitudinea de 7,8 atât de aproape de Kathmandu, m-am speriat foarte tare — Mă gândeam că numărul victimelor ar putea depăși 300.000 sau chiar 400.000 de oameni. Spre exemplu, cutremurul produs în 2005 în Kashmir a afectat o regiune mai puțin populată și a fost și de magnitudine mai mică, de 7,6 și tot a ucis 85.000 de oameni. Acest cutremur din Nepal însă nu a făcut atât de multe victime pentru că nu a generat multe unde seismice de înaltă frecvență”, a mai explicat el.

Cutremurul din luna aprilie, din Nepal, a transformat în ruine foarte mult clădiri mai înalte din Kathmandu, așa cum a fost cazul turnului de nouă etaje Dharahara, odinioară cea mai înaltă construcție din Nepal, ce a fost ridicat de regii nepalezi drept turn de observație. Seismul a generat unde de mică frecvență care au rezonat când au lovit bazinul de rocă de sub Kathmandu, generând vibrații care au distrus clădirile înalte fără a afecta mai deloc clădirile cu înălțimea mică.

Este evident că oamenii de știință nu pot să afle cu exactitate când se va produce următorul cutremur puternic din Nepal. „Ar putea să fie peste zece ani sau peste mai multe decade. Ceea ce este însă important este ca oamenii care trăiesc în astfel de regiuni să înțeleagă pericolul care planează asupra lor și să construiască clădiri mai solide, mai rezistente”, a subliniat Avouac.