Dosarul de şantaj Antena Group – RCS&RDS. Sorin Alexandrescu: Nu am discutat cu Dan şi Camelia Voiculescu despre ancheta jurnalistică

Fostul director general al Antena Group Sorin Alexandrescu a arătat, vineri, în faţa instanţei supreme, într-o declaraţie de inculpat în dosarul în care a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare pentru şantaj, că nu a vorbit cu patronii postului de televiziune despre ancheta jurnalistică privind o presupusă mită în fotbal. El a susţinut că este nevinovat şi a ţinut un adevărat curs de jurnalism în sala de judecată, despre reguli şi despre conduia jurnaliştilor, categorie în care s-a inclus.

09 iun. 2017, 03:55
Dosarul de şantaj Antena Group – RCS&RDS. Sorin Alexandrescu: Nu am discutat cu Dan şi Camelia Voiculescu despre ancheta jurnalistică

„Sunt nevinovat. Hotărârea instanţei de fond este nefondată. Ştiu că fabricarea acestui dosar împotriva mea a urmărit unicul scop de a se ajunge la sarea şi piperul din această cauză şi aceste cuvinte nu îmi aparţin mie, ci procurorului şef din acea perioadă Lucian Papici, care a exprimat acest punct de vedere public. Sarea şi piperul sunt doamna Camelia Voiculescu şi domnul Dan Voiculescu şi trebuie să declar ferm că nu am discutat niciodată cu dânşii despre ancheta jurnalistică sau întâlnirile mele cu Ioan Bendei. De altfel, declaraţiile recente de presă ale DNA, începând cu 5 mai 2017, dovedesc cu claritate faptul că ancheta mea jurnalistică a fost perfect justificată”, a arătat în debutul declaraţiei Sorin Alexandrescu, potrivit news.ro.

Fostul director general a mai spus că judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti care l-au condamnat la o pedepasa de trei ani şi şase luni de închisoare pentru şantaj au greşit când au susţinut că documentul privind contractul dintre firma RCS şi SC Bodu (firma care aparţinea lui Dumitru Dragomir, fostul şef al Ligii Profesioniste de Fotbal) i-a fost înmânat de fostul şef al Fiscului, Şerban Pop. „Instanţa de fond a reţinut că acele documente mi-ar fi parvenit de la Şerban Pop. Aceste concluzii sunt profund greşite. În aprilie 2013, am deţinut din surse anonime mai multe seturi de documente reprezentând aceeaşi operaţiune comercială”, a mai arătat Alexandrescu.

În continuare, el le-a spus judecătorilor că sursele anonime în mass-media nu reprezintă un accident, ci „o normalitate a activităţii noastre”. „Dacă priviţi pentru două zile programele de ştiri ale unor posturi TV din România, veţi observa faptul că în acesta perioadă scurtă de timp sunt difuzate un număr important de ştiri de mare interes public, fără că sursa acelor informaţii sau documente să fie precizată la momentul difuzării”, a continuat fostul director al Antena Group.

Cu referire la intersul public justificat de ancheta despre SC Bodu şi RCS&RDS, Alexandrescu a mai arătat că legislaţia audiovizuală este clară în această privinţa. „Acolo se precizează că sunt de interes public orice fapte sau evenimente care influenţează societatea sau o comunitate cu privire la săvârşirea unor fapte de natură penală. Astăzi este mai evident decât oricând prin comunicatele DNA faptul că respectiva operaţiune, ţinută în sertat 4 ani, este de mare inters public (….) Instanţa de fond a reţinut faptul că nu se intenţiona realizarea unei anchete jurnalistice pentru că eu am urmărit un scop ascuns demonstrat prin acţiunile infracţionale realizate. Aceste concluzii sunt profund greşite pentru că instanţa nu a făcut o minimă verificare judecătorească cu privire la realizarea unui asemenea demers jurnalistic. Instanţa nu avea cum să cunoască parcursul unei anchete jurnalistice de la momentul primirii documentelor şi până la momentul când aceastadevine publică”, a mai completat fostul director general.

În continuare, Alexandrescu a susţinut că iniţiativa acelei anchete i-a aparţinut în totalitate şi că oricine care are ceva de spus poate deveni jurnalist. „Este cunoscut faptul că iniţiativa acestei anchete jurnalistice mi-a aparţinut în integralitate. Instanţa de fond a reţinut că la data evenimentelor eu eram directorul general al Antenei Group şi nu eram jurnalist deoarece nu am făcut proba realizării unor emisiuni TV de către mine sau a semnării unor articole de presă. Este foarte important să definim termenul de jurnalist media. Consiliul Europei a arătat în 2000, cu privire la protecţia surselor jurnalistice, că jurnalistul media este definit că fiind orice persoană fizică sau juridică ce practică regulat sau profesional activităţi de colectare şi difuzare prin orice mijloace de comunicare în masă fără că respectiva persoană să aibă nevoie de o acreditare sau de certificare a autorităţilor statului. Din această perspectivă, calitatea mea de jurnalist media era determinată atât de activităţile mele curente în mass-media, cât şi de faptul că la momentul respectiv eram singurul reprezentant legal al Antena Group. Mai mult, eram implicat în alte două anchete jurnalistice. Antena Grup a fost înfiinţată în 2010 în timpul mandatului meu de director general. Toate fluxurile decizionale ale companiei, toate formatele de televiziune utilizate, toate politicile de marketing şi PR au fost realizate cu contribuţia mea covârşitoare. Nu am fost angajat al Antenei Grup nu am avut un contract de management”, a mai arătat Alexandrescu.

Fostul director a mai arătat că a făcut ancheta privind asocierea dintre Bodu şi RCS&RDS împreună cu o colegă. „Majoritatea anchetelor jurnalistice se realizează de o echipă de maxim două persoane. Ea nu este publică. Confidenţialitatea este esenţială. În faza de documentare a anchetei au lucrat în anumite etape doar două persoane – eu şi Raluca Puşcaş. (…) După primirea documentelor, prima reacţie a fost aceea de a considera faptul că nu sunt reale. La acel moment nu ştiam cine era SC Bodu şi am verificat pe internet, observând cu surprindere faptul că respectiva societate îi aparţinea lui Dumitru Dragomir, preşedintele LPF de atunci. Dacă informaţia era reală, ea explică nenumăratele semne de întrebare care existau în mass-media cu privire la relaţia apropiată dintre RCS şi LPF. Am observant că societăţile deţinute de Dragomir erau implicate în operaţiuni discutabile. Am considerat oportun ca în cadrul unei întâlniri avute cu Şerban Pop, în aprilie 2013, să discut cu el această problema şi să-mi confirme bănuielile. Pop nu mi-a precizat că respectivele operaţiuni sunt nelegale. Trebuia să verificăm realitatea acelei operaţiuni de asociere. Nu ne puteam baza pe afirmaţiile lui Pop, care erau făcute la nivel general”, a mai arătat fostul director general.

Alexandrescu a continuat să povestească cum a ajuns să se întâlnească cu Ioan Bendei, fost administrator al RCS-RDS. „La acel moment nu-l ştiam pe Bendei, semnatarul documentelor. Am cerut telefonul lui Bendei de la Dragomir Dumitriu. După, l-am sunat pe bendei şi de comun acord am stabilit să ne întâlnim în 16 aprilie 2013.Ne-am văzut la un restaurant şi faţă de întrebările mele, acesta mi-a zis că nu ştie să existe o asemenea operaţiune făcută de RCS şi că el nu a semnat asemenea documente”, a mai arătat Sorin Alexandrescu.

La termenul de vineri al procesului urmează să fie audiată şi Camelia Voiculescu.
În 12 mai 2016, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat pe fostul director al Antena Group Sorin Alexandrescu la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, pe Dan Voiculescu la doi ani de închisoare cu executare şi pe Camelia Voiculescu la doi ani de închisoare cu suspendare, în timp ce Antena 3 şi Intact Publishing au fost achitate. Decizia a fost contestată la instanţa supremă, care va da o hotărâre definitivă în acest dosar.

Fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia au fost trimişi în judecată în 1 octombrie 2013, alături de Sorin Alexandrescu, atunci directorul general Antena TV Group SA, de George Daniel Matiescu, director general al Intact Publishing SRL, şi de fostul şef al ANAF Şerban Pop.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 16 aprilie – 21 mai 2013, Sorin Alexandrescu a exercitat, în mod repetat şi gradual, acte de constrângere asupra lui Ioan Bendei, atunci administrator al RCC&RDS, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, astfel încât să îl determine să urmeze conduita impusă de inculpat. Actele de constrângere s-ar fi exercitat verbal, prin afirmaţii legate de perspectiva declanşării unui scandal mediatic, dar şi prin intermediul unui spot publicitar prin care publicul era informat că vor fi făcute dezvăluiri cu privire la presupuse fapte de corupţie în care ar putea fi implicat Ioan Bendei.

Anchetatorii susţin că acest spot publicitar a fost realizat din dispoziţia Cameliei Voiculescu şi a lui Sorin Alexandrescu, la 8 mai 2013, şi a fost difuzat în perioada 9 – 30 mai 2013, cu o frecvenţă de cinci ori pe zi (în total de 401 ori) de toate posturile TV aparţinând SC Antena TV Group SA şi SC Antena 3 SA.